Mattheum 25
1 Tunc simile erit regnum cælorum decem virginibus: quæ accipientes lampades suas exierunt obviam sponso et sponsæ.
“Atunci Împărăția Cerurilor va fi ca zece fecioare care și-au luat lămpile și au ieșit în întâmpinarea mirelui.
2 Quinque autem ex eis erant fatuæ, et quinque prudentes:
Cinci dintre ele erau nebune, iar cinci erau înțelepte.
3 sed quinque fatuæ, acceptis lampadibus, non sumpserunt oleum secum:
Cele care erau nebune, când și-au luat lămpile, nu au luat ulei cu ele,
4 prudentes vero acceperunt oleum in vasis suis cum lampadibus.
dar cele înțelepte au luat ulei în vasele lor împreună cu lămpile lor.
5 Moram autem faciente sponso, dormitaverunt omnes et dormierunt.
Și, pe când întârzia mirele, toate au adormit și au dormit.
6 Media autem nocte clamor factus est: Ecce sponsus venit, exite obviam ei.
Dar la miezul nopții s-a auzit un strigăt: “Iată! Vine mirele! Ieșiți în întâmpinarea lui!
7 Tunc surrexerunt omnes virgines illæ, et ornaverunt lampades suas.
Atunci toate acele fecioare s-au sculat și și-au aranjat lămpile.
8 Fatuæ autem sapientibus dixerunt: Date nobis de oleo vestro, quia lampades nostræ extinguuntur.
Cele nebune au zis celor înțelepte: “Dați-ne puțin din untdelemnul vostru, căci lămpile noastre se sting.
9 Responderunt prudentes, dicentes: Ne forte non sufficiat nobis, et vobis, ite potius ad vendentes, et emite vobis.
Dar înțeleptele au răspuns: “Și dacă nu este destul pentru noi și pentru voi? Mergeți mai degrabă la cei care vând și cumpărați pentru voi înșivă'.
10 Dum autem irent emere, venit sponsus: et quæ paratæ erant, intraverunt cum eo ad nuptias, et clausa est janua.
În timp ce ele se duceau să cumpere, a venit mirele, și cele care erau pregătite au intrat cu el la ospățul de nuntă, și ușa s-a închis.
11 Novissime vero veniunt et reliquæ virgines, dicentes: Domine, domine, aperi nobis.
După aceea au venit și celelalte fecioare, zicând: “Doamne, Doamne, deschide-ne!”.
12 At ille respondens, ait: Amen dico vobis, nescio vos.
Dar El a răspuns: “Adevărat vă spun că nu vă cunosc.
13 Vigilate itaque, quia nescitis diem, neque horam.
Vegheați, deci, pentru că nu știți nici ziua, nici ceasul în care va veni Fiul Omului.
14 Sicut enim homo peregre proficiscens, vocavit servos suos, et tradidit illis bona sua.
Căci este ca un om care se duce în altă țară, care și-a chemat slugile sale și le-a încredințat bunurile sale.
15 Et uni dedit quinque talenta, alii autem duo, alii vero unum, unicuique secundum propriam virtutem: et profectus est statim.
Unuia i-a dat cinci talanți, altuia doi, altuia unul, și altuia unul, fiecăruia după putința lui. Apoi și-a continuat călătoria.
16 Abiit autem qui quinque talenta acceperat, et operatus est in eis, et lucratus est alia quinque.
Imediat, cel care a primit cei cinci talanți s-a dus și a făcut schimb cu ei și a făcut alți cinci talanți.
17 Similiter et qui duo acceperat, lucratus est alia duo.
La fel, și cel care a primit cei doi a mai câștigat încă doi.
18 Qui autem unum acceperat, abiens fodit in terram, et abscondit pecuniam domini sui.
Dar cel care a primit un talant s-a dus, a săpat în pământ și a ascuns banii stăpânului său.
19 Post multum vero temporis venit dominus servorum illorum, et posuit rationem cum eis.
“După multă vreme, a venit stăpânul acelor robi și a făcut socoteli cu ei.
20 Et accedens qui quinque talenta acceperat, obtulit alia quinque talenta, dicens: Domine, quinque talenta tradidisti mihi, ecce alia quinque superlucratus sum.
Cel care primise cei cinci talanți a venit și a adus alți cinci talanți, zicând: “Doamne, mi-ai dat cinci talanți. Iată, am câștigat alți cinci talanți în plus față de ei'.
21 Ait illi dominus ejus: Euge serve bone, et fidelis: quia super pauca fuisti fidelis, super multa te constituam; intra in gaudium domini tui.
Domnul său i-a zis: “Bine, slugă bună și credincioasă. Ai fost credincios peste puține lucruri, te voi pune peste multe lucruri. Intră în bucuria stăpânului tău'.
22 Accessit autem et qui duo talenta acceperat, et ait: Domine, duo talenta tradidisti mihi, ecce alia duo lucratus sum.
Și cel ce a primit cei doi talanți a venit și a zis: “Doamne, mi-ai dat doi talanți. Iată, am mai câștigat încă doi talanți în plus față de ei'.
23 Ait illi dominus ejus: Euge serve bone, et fidelis: quia super pauca fuisti fidelis, super multa te constituam; intra in gaudium domini tui.
Domnul său i-a zis: “Bine, slugă bună și credincioasă. Ai fost credincios în privința câtorva lucruri. Eu te voi pune peste multe lucruri. Intră în bucuria stăpânului tău'.
24 Accedens autem et qui unum talentum acceperat, ait: Domine, scio quia homo durus es; metis ubi non seminasti, et congregas ubi non sparsisti:
Cel care primise un talant a venit și a zis: “Doamne, te-am cunoscut că ești un om aspru, că seceri de unde n-ai semănat și aduni de unde n-ai împrăștiat.
25 et timens abii, et abscondi talentum tuum in terra: ecce habes quod tuum est.
M-am temut, m-am dus și am ascuns talantul tău în pământ. Iată că ai ceea ce este al tău'.
26 Respondens autem dominus ejus, dixit ei: Serve male, et piger, sciebas quia meto ubi non semino, et congrego ubi non sparsi:
Dar stăpânul său i-a răspuns: “Slugă rea și leneșă! Știai că secer unde n-am semănat și adun unde n-am împrăștiat.
27 oportuit ergo te committere pecuniam meam numulariis, et veniens ego recepissem utique quod meum est cum usura.
Trebuia deci să fi depus banii mei la bancheri și, la venirea mea, să-i primesc înapoi pe ai mei cu dobândă.
28 Tollite itaque ab eo talentum, et date ei qui habet decem talenta:
Luați deci talantul de la el și dați-l celui care are zece talanți.
29 omni enim habenti dabitur, et abundabit: ei autem qui non habet, et quod videtur habere, auferetur ab eo.
Căci fiecăruia care are i se va da și va avea din belșug, dar celui care nu are i se va lua chiar și ceea ce are.
30 Et inutilem servum ejicite in tenebras exteriores: illic erit fletus, et stridor dentium.
Aruncați-l pe robul nefolositor în întunericul de afară, unde va fi plâns și scrâșnit din dinți.
31 Cum autem venerit Filius hominis in majestate sua, et omnes angeli cum eo, tunc sedebit super sedem majestatis suæ:
“Dar când va veni Fiul Omului în slava Sa și toți sfinții îngeri cu El, atunci va ședea pe tronul slavei Sale.
32 et congregabuntur ante eum omnes gentes, et separabit eos ab invicem, sicut pastor segregat oves ab hædis:
Înaintea Lui se vor aduna toate neamurile și El le va despărți unele de altele, așa cum un păstor desparte oile de capre.
33 et statuet oves quidem a dextris suis, hædos autem a sinistris.
El va pune oile la dreapta Sa, iar caprele la stânga.
34 Tunc dicet rex his qui a dextris ejus erunt: Venite benedicti Patris mei, possidete paratum vobis regnum a constitutione mundi:
Atunci Regele le va spune celor de la dreapta sa: 'Veniți, binecuvântați de Tatăl meu, moșteniți Împărăția pregătită pentru voi de la întemeierea lumii;
35 esurivi enim, et dedistis mihi manducare: sitivi, et dedistis mihi bibere: hospes eram, et collegistis me:
căci mie mi-a fost foame și voi mi-ați dat de mâncare. Mi-a fost sete și mi-ați dat să beau. Am fost străin și m-ați primit în casă.
36 nudus, et cooperuistis me: infirmus, et visitastis me: in carcere eram, et venistis ad me.
am fost gol și m-ați îmbrăcat. Am fost bolnav și m-ați vizitat. Am fost în închisoare și ați venit la mine.
37 Tunc respondebunt ei justi, dicentes: Domine, quando te vidimus esurientem, et pavimus te: sitientem, et dedimus tibi potum?
Atunci cei drepți Îi vor răspunde și vor zice: “Doamne, când Te-am văzut noi flămând și Te-am hrănit, sau însetat și Ți-am dat de băut?
38 quando autem te vidimus hospitem, et collegimus te: aut nudum, et cooperuimus te?
Când Te-am văzut străin și Te-am primit la noi, sau gol și Te-am îmbrăcat?
39 aut quando te vidimus infirmum, aut in carcere, et venimus ad te?
Când Te-am văzut bolnav sau în închisoare și am venit la Tine?”.
40 Et respondens rex, dicet illis: Amen dico vobis, quamdiu fecistis uni ex his fratribus meis minimis, mihi fecistis.
Împăratul le va răspunde: “Adevărat vă spun că, pentru că ați făcut aceasta unuia dintre acești frați ai Mei cei mai mici, Mie Mi-ați făcut-o.
41 Tunc dicet et his qui a sinistris erunt: Discedite a me maledicti in ignem æternum, qui paratus est diabolo, et angelis ejus: (aiōnios g166)
Apoi va spune și celor de la stânga: 'Duceți-vă de la Mine, blestemaților, în focul cel veșnic, pregătit diavolului și îngerilor lui; (aiōnios g166)
42 esurivi enim, et non dedistis mihi manducare: sitivi, et non dedistis mihi potum:
pentru că am fost flămând și nu Mi-ați dat să mănânc; Mi-a fost sete și nu Mi-ați dat să beau;
43 hospes eram, et non collegistis me: nudus, et non cooperuistis me: infirmus, et in carcere, et non visitastis me.
am fost străin și nu M-ați găzduit; gol și nu M-ați îmbrăcat; bolnav și în temniță și nu M-ați vizitat'.
44 Tunc respondebunt ei et ipsi, dicentes: Domine, quando te vidimus esurientem, aut sitientem, aut hospitem, aut nudum, aut infirmum, aut in carcere, et non ministravimus tibi?
Atunci vor răspunde și ei, zicând: Doamne, când Te-am văzut noi flămând, sau însetat, sau străin, sau gol, sau bolnav, sau în temniță, și nu Te-am ajutat?
45 Tunc respondebit illis, dicens: Amen dico vobis: Quamdiu non fecistis uni de minoribus his, nec mihi fecistis.
Atunci El le va răspunde și le va zice: “Adevărat vă spun că, dacă n-ați făcut lucrul acesta unuia dintre cei mai mici dintre aceștia, nici Mie nu Mi l-ați făcut.
