Zsoltárok 131

1 Zarándoklás éneke. Dávidtól. Örökkévaló, nem volt fenhéjázó a szivem, s nem voltak büszkék a szemeim, s nem jártam dolgokban, melyek nagyok és csodálatosak nekem.

O cântare a treptelor, a lui David. DOAMNE, inima mea nu este trufașă, nici ochii mei îngâmfați, nici nu mă deprind cu lucruri mari, nici cu cele prea înalte pentru mine.

2 Bizony csitítottam és csendesítettem lelkemet: mint az elválasztott gyermek az anyjánál, mint az elválasztott gyermek, olyan bennem a lelkem.

Cu adevărat m-am purtat bine și m-am liniștit, ca un copil care este înțărcat de mama lui. Sufletul meu este întocmai ca un copil înțărcat.

3 Várakozzál, Izraél, az Örökkévalóra, mostantól mindörökké

Să spere Israel în DOMNUL, de acum înainte și pentru totdeauna.