Pwovèb 18
1 Moun k'ap viv apa se tèt li ase li konnen. Li move sou tout moun ki vle ba li bon konsèy.
Prin dorință un om, separându-se, caută și se amestecă cu toată înțelepciunea.
2 Moun sòt pa pran plezi l' nan chache konprann. Tou sa l'ap chache se fè moun konprann li gen lespri.
Un prost nu își găsește plăcerea în înțelegere, ci în descoperirea inimii sale.
3 Y'ap meprize moun k'ap fè mechanste. Moun ki pa fè respè tèt yo gen pou yo wont.
Când vine cel stricat vine și disprețul, și cu mârșăvia, ocara.
4 Pawòl moun ki gen konprann fon kou lanmè, fre tankou yon sous k'ap koule tout tan.
Cuvintele gurii unui om sunt ca ape adânci, iar izvorul înțelepciunii ca un pârâu revărsat.
5 Sa pa bon pou ou pran pou moun mechan, ni pou ou enpoze yo rann moun inonsan jistis.
Nu este bine a părtini persoana celui stricat, [nu este bine] a doborî pe cel drept în judecată.
6 Depi moun sòt ap pale, se kont l'ap chache. Si ou koute pawòl nan bouch li, w'a ba l' kou.
Buzele prostului intră în ceartă și gura lui cere lovituri.
7 Bouch moun sòt se kondannasyon li. Pawòl ki soti nan bouch li tounen pèlen pou li.
Gura unui prost îi este nimicire și buzele lui sunt capcana sufletului său.
8 Tripotay dous nan zòrèy moun ki vle tande yo. Sa mache nan san yo.
Vorbele unui bârfitor sunt ca rănile și coboară în părțile cele mai adânci ale pântecelui.
9 Moun ki parese nan travay li se menmman parèyman ak moun k'ap defèt sa k'ap fèt.
Cel care de asemenea lenevește în lucrul său este frate cu cel care risipește mult.
10 Seyè a, se yon gwo ranpa byen solid. Se la moun k'ap mache dwat yo kouri al chache pwoteksyon.
Numele DOMNULUI este un turn puternic; cel drept aleargă înăuntrul lui și este în siguranță.
11 Pou moun rich yo, byen yo tankou yon ranpa byen solid. Yo mete nan tèt yo se sa k'ap pwoteje yo.
Averea bogatului este cetatea lui tare și ca un zid înalt în îngâmfarea lui.
12 Lè w'ap fè awogans, yo pa lwen kraze ou. Lè ou fè kò ou piti, y'a fè lwanj ou.
Înainte de nimicire, inima omului este îngâmfată; și înaintea onoarei, este umilință.
13 Moun ki prese reponn san koute sa y'ap di l', se moun sòt li ye. Li gen pou l' wont.
Cel ce răspunde la un lucru înainte să îl audă, aceasta este prostie și rușine pentru el.
14 Lè yon moun anvi viv, sa ede l' anpil lè li malad. Men, si li dekouraje, ki moun ki ka remoute kouraj li?
Duhul unui om îi va sprijini neputința, dar cine poate purta un duh rănit?
15 Yon moun lespri ap toujou chache gen plis konesans. Zòrèy moun ki gen bon konprann toujou pare pou l' ka konnen plis toujou.
Inima celui chibzuit obține cunoaștere și urechea celui înțelept caută cunoaștere.
16 Kado ou fè louvri chemen pou ou toupatou, ata chemen ki mennen lakay grannèg.
Darul unui om îi face loc și îl aduce înaintea oamenilor însemnați.
17 Moun ki pale anvan nan tribinal toujou sanble li gen rezon. Lè lòt moun lan parèt, kat je kontre, manti kaba.
Primul în propria sa cauză pare drept, dar vine aproapele său și îl cercetează.
18 Lè de grannèg gen kont, jij yo fè tiraj osò pou konnen kilès pou yo bay rezon.
Sorțul face să înceteze certurile și separă între cei puternici.
19 Li pi fasil pou mete lapè nan yon gwo lavil pase pou ou rekonsilye de frè ki nan kont. Lè yo fache, kè yonn se pòt prizon pou lòt.
Un frate ofensat este mai greu de câștigat decât o cetate tare, și certurile lor sunt ca zăbrelele unui castel.
20 Rekonpans yon moun chita sou sa ki soti nan bouch li.
Pântecele unui om va fi săturat cu rodul gurii sale; și cu câștigul buzelor sale se va îndestula.
21 Sa ou di ka lavi pou ou, li ka lanmò pou ou. Sa ou chwazi, se sa w'ap jwenn.
Moarte și viață sunt în puterea limbii, și cei ce o iubesc vor mânca din rodul ei.
22 Lè yon nonm jwenn yon bon madanm, se yon bon bagay. Se yon gwo favè Seyè a fè l'.
Oricine găsește o soție găsește un lucru bun și obține favoare de la DOMNUL.
23 Lè yon pòv ap pale, li toujou nan tanpri souple. Men, moun rich toujou ap rele sou moun.
Săracul folosește rugăminți, dar cel bogat răspunde cu asprime.
24 Gen zanmi se pran yo vin pran. Men, gen zanmi tou yo plis pase frè.
Un om care are prieteni trebuie să se arate el însuși prietenos; și este un prieten care se lipește mai aproape ca un frate.
