Pwovèb 23
1 Lè chèf envite ou manje sou menm tab ak li, pa janm bliye ki moun li ye.
Când te așezi să mănânci cu un conducător, cu atenție ia aminte la ce este înaintea ta;
2 Si ou se yon moun ki gen bon lapeti, kontwole bouch ou.
Și pune un cuțit la gâtul tău, dacă ești un om dedat apetitului.
3 Pa pote lanvi sou bon ti manje l'ap ofri ou yo. Se ka yon pèlen li tann pou ou.
Nu dori delicatesele lui, fiindcă ele sunt mâncare înșelătoare.
4 Pa touye tèt ou ap kouri dèyè lajan pou ou vin rich. Wete lide ou sou sa.
Nu munci ca să fii bogat; oprește-te de la propria ta înțelepciune.
5 Paske, anvan ou bat je ou, li gen tan disparèt. Ou ta di lajan gen zèl. Li rete konsa, li vole, li ale.
Îți vei aținti ochii asupra a ceva ce nu este? Fiindcă bogățiile cu siguranță își fac aripi; ele zboară departe ca o acvilă spre cer.
6 Pa chita pou ou manje sou menm tab ak moun ki tikoulout. Pa pote lanvi sou manje l'ap ofri ou.
Nu mânca pâinea aceluia ce are un ochi rău, nici nu dori delicatesele lui,
7 Li chich ata ak tèt pa li, ale wè avè ou. L'ap di ou: Manje non, monchè! Bwè non! Men se pa ak tout kè li l'ap di ou sa.
Fiindcă așa cum gândește în inima lui, așa este el; Mănâncă și bea, îți spune el; dar inima lui nu este cu tine.
8 W'a vonmi tou sa ou te manje a. Tout bèl pawòl ou te di l' yo p'ap sèvi ou anyen.
Bucata pe care ai mâncat-o, o vei vărsa și îți vei pierde cuvintele dulci.
9 Pa chache fè yon moun san konprann konprann anyen. Li p'ap tande anyen nan sa w'ap di l' la. Lèfini, l'ap meprize ou met sou li.
Nu vorbi în urechile unui prost, fiindcă va disprețui înțelepciunea cuvintelor tale.
10 Pa janm deplase bòn tè kote yo te ye depi lontan an. Pa antre sou jaden ki pou timoun san papa.
Nu scoate pietrele vechi de hotar și nu intra în câmpurile celor fără tată,
11 Se Bondye k'ap defann yo, li gen anpil pouvwa. L'a plede kòz yo kont ou.
Fiindcă răscumpărătorul lor este puternic; va pleda împotriva ta în cauza lor.
12 Mete tèt ou an plas lè y'ap moutre ou kichòy. Louvri zòrèy ou lè yon moun ki gen konesans ap pale.
Dedică-ți inima instruirii și urechile tale cuvintelor cunoașterii.
13 Ou pa bezwen pè bat yon timoun. Yon bèl kal, sa p'ap touye l'.
Nu cruța copilul de la disciplinare, fiindcă dacă îl bați cu nuiaua, nu va muri.
Bate-l cu nuiaua și îi vei elibera sufletul din iad. (Sheol h7585)
15 Pitit mwen, si ou gen bon konprann, mwen p'ap manke kontan.
Fiul meu, dacă inima ta este înțeleaptă, inima mea se va bucura, chiar a mea.
16 M'a kontan anpil lè m'a tande bon pawòl k'ap soti nan bouch ou.
Da, rărunchii mei se vor bucura când buzele tale spun lucruri drepte.
17 Pa pote lanvi sou moun k'ap fè sa ki mal. Nan tou sa w'ap fè, toujou gen krentif pou Bondye.
Să nu invidieze inima ta pe păcătoși, ci rămâi în teama de DOMNUL cât este ziua de lungă.
18 Paske gen denmen. Se pa pou gremesi w'ap tann sa w'ap tann lan.
Căci cu siguranță este un viitor și așteptarea ta nu va fi stârpită.
19 Louvri zòrèy ou, gason mwen, pou ou ka gen bon konprann, pou ou ka mache dwat. Kalkile byen kote w'ap mete pye ou, pou ou ka mache dwat.
Ascultă fiul meu și fii înțelept și călăuzește-ți inima pe cale.
20 Pa fè zanmi avèk moun k'ap bwè twòp, ak moun k'ap fè safte.
Nu fi printre băutorii de vin, printre destrăbălații mâncători de carne;
21 Paske moun k'ap fè metye bwè ak moun ki afre ap vin pòv. Si ou pase tout tan ou ap dòmi, talè konsa w'ap mache yon men devan yon men dèyè.
Fiindcă bețivul și mâncăciosul vor ajunge la sărăcie; și somnolența va îmbrăca pe un om în zdrențe.
22 Pitit mwen, koute papa ou ki fè ou. Pa meprize manman ou lè li fin granmoun.
Dă ascultare tatălui tău care te-a născut și nu disprețui pe mama ta când este bătrână.
23 Verite, konesans, lespri ak bon konprann, se bagay ou mèt peye chè pou ou genyen. Men, pa janm vann sa.
Cumpără adevărul și nu îl vinde; de asemenea înțelepciunea și instruirea și înțelegerea.
24 Papa ki gen yon pitit k'ap mache dwat ap toujou kontan. Manman ki fè yon pitit ki gen bon konprann ap toujou gen kè kontan.
Tatăl celui drept se va bucura mult, și cel ce naște un copil înțelept va avea bucurie de la el.
25 Fè kè papa ou ak manman ou kontan. Fè kè manman ki fè ou la kontan.
Tatăl tău și mama ta vor fi veseli, și cea care te-a născut se va bucura.
26 Pitit mwen, louvri zòrèy ou pou tande sa m'ap di ou. Louvri je ou byen pou ou wè jan m'ap viv.
Fiul meu, dă-mi inima ta și lasă-ți ochii să observe căile mele.
27 Fanm jennès se tankou yon twou pèlen, fanm adiltè se tankou yon pi jis jis.
Fiindcă o curvă este un șanț adânc, și o femeie străină este o groapă strâmtă.
28 Tankou vòlò, y'ap pare pèlen pou ou. Yo fè anpil gason pèdi tèt yo.
De asemenea ea pândește ca după pradă și înmulțește pe călcătorii de lege între oameni.
29 Ki moun ki nan tèt chaje, ki nan lapenn? Ki moun ki toujou nan kont, ki tou tan ap plenyen? Ki moun k'ap pran kou san rezon, ki gen je yo tou wouj?
Cine are vaiet? Cine are întristări? Cine are certuri? Cine are bolboroseli? Cine are răni fără motiv? Cine are roșeața ochilor?
30 Se moun k'ap bwè twòp gwòg, moun k'ap kouri dèyè tranpe.
Cei ce adastă îndelung la vin, cei ce se duc să caute vinul amestecat.
31 Pa kite bweson pran nanm ou, ou te mèt wè jan li bèl, jan li klè nan vè a. Lè ou bwè l', li desann dous nan gòj ou.
Nu te uita la vin când este roșu, când își arată culoarea în pahar, când se mișcă singur.
32 Men, pita ou santi se tankou yon move sèpan ki mòde ou, yon sèpan aspik ki pike ou.
La urmă mușcă precum un șarpe și înțeapă ca o viperă.
33 W'ap wè tout bagay ap vire devan je ou, w'ap depale.
Ochii tăi vor privi femei străine și inima ta va rosti lucruri perverse.
34 W'ap santi tankou si ou te sou lanmè: w'ap tankou si ou te sou tèt yon ma batiman.
Da, vei fi ca acela ce se întinde în mijlocul mării, sau ca acela ce se întinde în vârful unui catarg.
35 Lè sa a w'a di: Gen lè yo bat mwen, mwen pa santi sa. Gen lè yo te ban m' kou, mwen pa konn sa. Kilè m'a leve la a? Mwen ta pran yon ti kou ankò.
M-au lovit, vei spune tu, și nu am fost rănit; m-au bătut și nu am simțit; când mă voi trezi? Îl voi căuta din nou.
