Ijob 9
1 Ijob respondis kaj diris:
Atunci Iov a răspuns și a zis:
2 Certe, mi scias, ke tiel estas; Kaj kiel povas homo esti prava koncerne Dion?
Cu adevărat știu că așa este, dar cum ar fi un om drept cu Dumnezeu?
3 Se li volus havi kun Li juĝan disputon, Li ne povus respondi al Li eĉ unu kontraŭ mil.
Dacă se va certa cu el, nu îi poate răspunde una dintr-o mie.
4 Li estas saĝa per Sia koro kaj potenca per Sia forto; Kiu kuraĝus stari kontraŭ Li kaj restus sendifekta?
El este înțelept în inimă și puternic în tărie; cine a prosperat împietrindu-se împotriva lui?
5 Li forŝovas montojn, kaj ili eĉ ne rimarkas, Ke Li renversis ilin en Sia kolero;
Care mută munții și ei nu știu, care îi răstoarnă în mânia sa.
6 Li skuas la teron de ĝia loko, Ke ĝiaj kolonoj tremas;
Care clatină pământul din locul lui și stâlpii săi se cutremură.
7 Li diras al la suno, kaj ĝi ne leviĝas, Kaj la stelojn Li sigelfermas;
Care poruncește soarelui iar el nu răsare; și sigilează stelele.
8 Li sola etendas la ĉielon, Kaj Li iras sur la altaĵoj de la maro;
Care singur întinde cerurile și calcă pe valurile mării.
9 Li kreis la Grandan Ursinon, Orionon, kaj Plejadojn, Kaj la stelojn de la sudo;
Care face Ursa, Orionul și Pleiadele și încăperile sudului.
10 Li faras neesploreblajn grandaĵojn, Kaj nekalkuleblajn mirindaĵojn.
Care face lucruri mari, peste putință a fi socotite, da, și minuni fără număr.
11 Jen Li preteriros preter mi, kaj mi tion eĉ ne vidos; Li pasos, kaj mi eĉ ne rimarkos Lin.
Iată, el merge pe lângă mine și eu nu îl văd; trece de asemenea pe lângă mine, dar nu îl percep.
12 Kiam Li kaptas, kiu malpermesus al Li? Kiu dirus al Li: Kion Vi faras?
Iată, el ia, cine îl poate împiedica? Cine îi va spune: Ce faci?
13 Li estas Dio, kaj Lian koleron oni ne povas haltigi; Sub Li fleksiĝas la helpantoj de Rahab.
Dacă Dumnezeu nu își va retrage mânia, ajutoarele mândre se încovoaie sub el.
14 Des pli ĉu mi povus respondi al Li, Ĉu mi povus elekti vortojn kontraŭ Li?
Cu cât mai puțin să îi răspund și să îmi aleg cuvintele [să mă judec] cu el?
15 Eĉ se mi estus prava, mi ne respondus; Sed mi nur petegus mian juĝanton.
Căruia, deși am fost drept, totuși nu i-aș răspunde, ci aș face cerere către judecătorul meu.
16 Se mi vokus kaj Li respondus, Mi ne kredus, ke Li aŭdis mian voĉon,
Dacă l-aș fi chemat, iar el mi-ar fi răspuns, totuși nu aș crede că a dat ascultare vocii mele.
17 Li, kiu povas frakasi min per ventego Kaj fari al mi senkulpe multe da vundoj.
Căci mă frânge cu o furtună și îmi înmulțește rănile fără motiv.
18 Li ne permesas al mi trankviligi mian spiriton, Sed Li satigas min per maldolĉo.
Nu îmi va permite să îmi trag suflarea, ci mă umple cu amărăciune.
19 Se oni volas forton, Li estas potenca; Se oni volas juĝon, kiu alvokos min?
Dacă vorbesc despre putere, iată, el este puternic; și despre judecată, cine îmi va rândui un timp să pledez?
20 Se mi montros mian pravecon, mia propra buŝo min kondamnos; Se mi montros min virtulo, Li montros min malbonagulo.
Dacă mă declar drept, propria mea gură mă va condamna; dacă spun: Sunt desăvârșit, aceasta mă va dovedi de asemenea pervers.
21 Mi estas senkulpa; mi ne zorgas pri mia animo, Mi abomenas mian vivon.
Chiar dacă eu aș fi desăvârșit, totuși nu mi-aș cunoaște sufletul, mi-aș disprețui viața.
22 Ĉio estas egala; tial mi diras: Senkulpulon kaj malpiulon Li ambaŭ pereigas.
Acesta este un lucru, de aceea l-am spus: El nimicește pe cel desăvârșit și pe cel stricat.
23 Kiam vipo subite ekbatas, Li ridas ĉe la elprovado de senkulpuloj.
Dacă biciul ucide dintr-odată, el va râde la încercarea celui nevinovat.
24 La tero estas transdonita en la manon de malpiulo; La vizaĝon de ĝiaj juĝistoj Li kovras. Se ne Li, tiam kiu?
Pământul este dat în mâna celor stricați; el acoperă fețele judecătorilor acestuia; dacă nu, unde și cine este el?
25 Miaj tagoj estis pli rapidpiedaj ol kuristo; Ili forkuris, ne vidis bonon;
Acum zilele mele sunt mai iuți decât un alergător; ele zboară și nu văd nimic bun.
26 Ili forkuris, kiel ŝipetoj el kano, Kiel aglo flugas al manĝotaĵo.
Au trecut precum corăbiile iuți, precum acvila care se grăbește la pradă.
27 Se mi ekpensas: Mi forgesos mian plendon, Mi farlasos mian mienon, kaj mi min gajigos:
Dacă spun: Voi uita plângerea mea, îmi voi părăsi întristarea și mă voi mângâia;
28 Tiam mi ektremas pro ĉiuj miaj suferoj; Mi scias, ke Vi ne rigardos min kiel senkulpan.
Mi-e teamă de toate întristările mele, știu că nu mă vei considera nevinovat.
29 Mi restos ja malprava; Por kio do mi vane min turmentas?
Dacă sunt stricat, de ce muncesc în zadar?
30 Se mi lavus min per neĝa akvo Kaj purigus miajn manojn per lesivo,
Dacă mă spăl cu apă din zăpadă și îmi curăț mâinile ca niciodată,
31 Eĉ tiam Vi trempus min en koto, Kaj miaj vestoj min abomenus.
Totuși mă vei scufunda în șanț și propriile mele haine mă vor detesta.
32 Ĉar Li ne estas homo simile al mi, Ke mi povu respondi al Li, Ke ni povu ambaŭ iri al juĝo.
Pentru că nu este om cum sunt eu, ca să îi răspund și să venim împreună la judecată.
33 Ne ekzistas inter ni arbitracianto, Kiu povus meti sian manon sur nin ambaŭ.
Între noi nu este arbitru, să își pună mâna peste amândoi.
34 Li forigu de mi Sian vergon, Kaj Lia teruro ne timigu min;
Să își ia toiagul de la mine și să nu mă îngrozească spaima lui;
35 Tiam mi ekparolos, kaj ne timos Lin, Ĉar ne tia mi estas en mi mem.
Atunci aș vorbi și nu m-aș teme de el; dar nu este așa cu mine.
