< Romans 2 >
1 Wherfor thou art vnexcusable, ech man that demest, for in what thing thou demest anothir man, thou condempnest thi silf; for thou doist the same thingis whiche thou demest.
De aceea, omule, oricine ai fi tu, care judeci, ești fără prihană. Căci în ceea ce judeci pe altul, te osândești pe tine însuți. Căci tu, care judeci, practici aceleași lucruri.
2 And we witen, that the doom of God is aftir treuthe ayens hem, that don siche thingis.
Noi știm că judecata lui Dumnezeu este conformă cu adevărul împotriva celor care practică astfel de lucruri.
3 But gessist thou, man, that demest hem that doen siche thingis, and thou doist tho thingis, that thou schalt ascape the doom of God?
Crezi tu, omule, care judeci pe cei care practică astfel de lucruri și faci la fel, că vei scăpa de judecata lui Dumnezeu?
4 Whether `dispisist thou the richessis of his goodnesse, and the pacience, and the long abidyng? Knowist thou not, that the benygnyte of God ledith thee to forthenkyng?
Sau disprețuiești tu bogăția bunătății, a îngăduinței și a răbdării Lui, fără să știi că bunătatea lui Dumnezeu te conduce la pocăință?
5 But aftir thin hardnesse and vnrepentaunt herte, thou tresorist to thee wraththe in the dai of wraththe and of schewyng of the riytful doom of God,
Ci, după împietrirea voastră și inima voastră neîmpăcată, vă strângeți pentru voi înșivă mânie în ziua mâniei, a revelației și a dreptei judecăți a lui Dumnezeu,
6 that schal yelde to ech man aftir his werkis;
care “va răsplăti fiecăruia după faptele sale”.
7 sotheli to hem that ben bi pacience of good werk, glorie, and onour, and vncorrupcioun, to hem that seken euerlastynge lijf; (aiōnios )
celor care, prin perseverența în binele făcut, caută gloria, onoarea și incoruptibilitatea, viața veșnică; (aiōnios )
8 but to hem that ben of strijf, and that assenten not to treuthe, but bileuen to wickidnesse, wraththe and indignacioun, tribulacioun and angwisch,
dar celor care sunt egoiști și nu ascultă de adevăr, ci ascultă de nedreptate, le va fi mânia, indignarea,
9 in to ech soule of man that worchith yuel, to the Jew first, and to the Greke;
asuprirea și chinul asupra oricărui suflet de om care face răul, mai întâi iudeilor și apoi grecilor.
10 but glorie, and honour, and pees, to ech man that worchith good thing, to the Jew first, and to the Greke.
Dar slava, cinstea și pacea sunt pentru orice om care face binele, mai întâi pentru iudeu și apoi pentru grec.
11 For accepcioun of persones is not anentis God.
Căci la Dumnezeu nu este părtinire.
12 For who euere han synned without the lawe, schulen perische withouten the lawe; and who euere han synned in the lawe, thei schulen be demyd bi the lawe.
Căci toți cei ce au păcătuit fără lege vor pieri și fără lege. Toți cei care au păcătuit sub Lege vor fi judecați prin Lege.
13 For the hereris of lawe ben not iust anentis God, but the doeris of the lawe schulen be maad iust.
Căci nu ascultătorii legii sunt cei care sunt drepți înaintea lui Dumnezeu, ci cei care împlinesc legea vor fi îndreptățiți
14 For whanne hethene men that han not lawe, don kyndli tho thingis that ben of the lawe, thei not hauynge suche manere lawe, ben lawe to hem silf,
(pentru că atunci când neamurile care nu au legea fac prin natură lucrurile legii, aceștia, neavând legea, sunt o lege pentru ei înșiși,
15 that schewen the werk of the lawe writun in her hertis. For the conscience of hem yeldith to hem a witnessyng bytwixe hem silf of thouytis that ben accusynge or defendynge,
prin faptul că arată lucrarea legii scrisă în inimile lor, conștiința lor mărturisind cu ei, iar gândurile lor între ei acuzându-i sau dimpotrivă scuzându-i)
16 in the dai whanne God schal deme the priuy thingis of men aftir my gospel, bi Jhesu Crist.
în ziua în care Dumnezeu va judeca tainele oamenilor, potrivit cu Buna Vestire a mea, prin Isus Hristos.
17 But if thou art named a Jew, and restist in the lawe, and hast glorie in God,
Tu porți numele de iudeu, te sprijini pe Lege, te lauzi în Dumnezeu,
18 and hast knowe his wille, and thou lerud bi lawe preuest the more profitable thingis,
cunoști voia Lui și aprobi lucrurile bune, fiind învățat din Lege,
19 and tristist thi silf to be a ledere of blynde men, the liyt of hem that ben in derknessis,
și ești încredințat că tu însuți ești călăuză orbilor, lumină pentru cei ce sunt în întuneric,
20 a techere of vnwise men, a maistir of yonge children, that hast the foorme of kunnyng and of treuthe in the lawe;
îndrumător al celor nebuni, învățător al copiilor, având în Lege forma cunoștinței și a adevărului.
21 what thanne techist thou another, and techist not thi silf? Thou that prechist that me schal not stele, stelist?
Așadar, tu, care înveți pe altul, nu te înveți și pe tine însuți? Tu, care propovăduiești că omul nu trebuie să fure, tu furi?
22 Thou that techist that me schal `do no letcherie, doist letcherie? Thou that wlatist maumetis, doist sacrilegie?
Tu, care spui că un om nu trebuie să comită adulter, comiți tu adulter? Voi, care aveți în ură idolii, jefuiți templele?
23 Thou that hast glorie in the lawe, vnworschipist God bi brekyng of the lawe?
Voi, care vă lăudați cu legea, îl dezonorați pe Dumnezeu prin nerespectarea legii?
24 For the name of God is blasfemed bi you among hethene men, as is writun.
Căci “numele lui Dumnezeu este hulit printre neamuri din cauza voastră”, așa cum este scris.
25 For circumcisioun profitith, if thou kepe the lawe; but if thou be a trespassour ayens the lawe, thi circumsicioun is maad prepucie.
Căci, într-adevăr, circumcizia este de folos, dacă ești împlinitor al legii, dar dacă ești călcător al legii, circumcizia ta a devenit necircumcizie.
26 Therfor if prepucie kepe the riytwisnessis of the lawe, whethir his prepucie schal not be arettid in to circumcisioun?
Așadar, dacă cel netăiat împrejur ține rânduielile Legii, nu cumva netăierea lui împrejur nu va fi socotită ca fiind circumcizie?
27 And the prepucie of kynde that fulfillith the lawe, schal deme thee, that bi lettre and circumcisioun art trespassour ayens the lawe.
Nu te vor judeca oare pe tine, care cu litera și cu circumcizia ești un călcător de lege, cei care sunt fizic netăiați împrejur, dar care împlinesc legea?
28 For he that is in opene is not a Jew, nether it is circumsicioun that is openli in the fleisch;
Căci nu este iudeu cel care este unul în afară, nici circumcizia care este exterioară în carne;
29 but he that is a Jew in hid, and the circumcisioun of herte, in spirit, not bi the lettre, whos preisyng is not of men, but of God.
ci este iudeu cel care este unul înăuntru, iar circumcizia este cea a inimii, în duh, nu în literă; a cărui laudă nu vine de la oameni, ci de la Dumnezeu.