Proverbs 17
1 Betere is a drie mussel with ioye, than an hous ful of sacrifices with chidyng.
Mai bine o bucată de pâine uscată și liniște cu ea, decât o casă plină de carnea sacrificiilor cu ceartă.
2 A wijs seruaunt schal be lord of fonned sones; and he schal departe eritage among britheren.
Un servitor înțelept va conduce peste un fiu care aduce rușine și va avea parte de moștenire între frați.
3 As siluer is preued bi fier, and gold is preued bi a chymnei, so the Lord preueth hertis.
Creuzetul este pentru argint și cuptorul pentru aur, dar DOMNUL încearcă inimile.
4 An yuel man obeieth to a wickid tunge; and a fals man obeieth to false lippis.
Un făptuitor al stricăciunii dă atenție buzelor înșelătoare, și un mincinos deschide urechea la o limbă rea.
5 He that dispisith a pore man, repreueth his maker; and he that is glad in the fallyng of another man, schal not be vnpunyschid.
Oricine batjocorește pe sărac ocărăște pe Făcătorul său, și cel care se bucură la dezastre nu va rămâne nepedepsit.
6 The coroun of elde men is the sones of sones; and the glorie of sones is the fadris of hem.
Copiii copiilor sunt coroana bătrânilor și gloria copiilor sunt părinții lor.
7 Wordis wel set togidere bisemen not a fool; and a liynge lippe bicometh not a prince.
Prostului nu i se potrivește o vorbire aleasă; cu atât mai puțin buze mincinoase unui prinț.
8 A preciouse stoon moost acceptable is the abiding of hym that sekith; whidur euere he turneth hym silf, he vndurstondith prudentli.
Un dar este asemenea unei pietre prețioase în ochii celui ce îl are; oriîncotro se întoarce, prosperă.
9 He that helith trespas, sekith frenschipis; he that rehersith bi an hiy word, departith hem, that ben knyt togidere in pees.
Cel ce acoperă o fărădelege caută iubire, dar cel ce tot repetă un lucru separă prieteni buni.
10 A blamyng profitith more at a prudent man, than an hundryd woundis at a fool.
O mustrare își găsește loc mult mai adânc la un om înțelept, decât o sută de lovituri la un prost.
11 Euere an yuel man sekith stryues; forsothe a cruel aungel schal be sent ayens hym.
Un om care face rău caută numai rebeliune; de aceea împotriva lui va fi trimis un mesager crud.
12 It spedith more to meete a femal bere, whanne the whelpis ben rauyschid, than a fool tristynge to hym silf in his foli.
Mai bine să întâlnească un om o ursoaică jefuită de puii ei, decât un prost în nechibzuința lui.
13 Yuel schal not go a wei fro the hous of hym, that yeldith yuels for goodis.
Oricine răsplătește cu rău pentru bine, răul nu se va depărta de casa lui.
14 He that leeueth watir, is heed of stryues; and bifor that he suffrith wrong, he forsakith dom.
Începutul certei este ca atunci când cineva dă drumul la ape; de aceea părăsește cearta înainte să fii amestecat în ea.
15 Bothe he that iustifieth a wickid man, and he that condempneth a iust man, euer ethir is abhomynable at God.
Cel ce declară drept pe cel stricat și cel ce condamnă pe cel drept, chiar amândoi sunt urâciune pentru DOMNUL.
16 What profitith it to a fool to haue richessis, sithen he mai not bie wisdom? He that makith his hous hiy, sekith falling; and he that eschewith to lerne, schal falle in to yuels.
La ce folosește un preț în mâna unui prost pentru a obține înțelepciune, văzând că nu are inimă pentru aceasta?
17 He that is a frend, loueth in al tyme; and a brother is preuyd in angwischis.
Un prieten iubește în toate timpurile, și un frate este născut pentru timpuri de restriște.
18 A fonned man schal make ioie with hondis, whanne he hath bihiyt for his frend.
Un om lipsit de înțelegere bate palma și devine garant în prezența prietenilor săi.
19 He that bithenkith discordis, loueth chidingis; and he that enhaunsith his mouth, sekith fallyng.
Cel ce iubește cearta iubește fărădelegea, și cel ce își înalță poarta caută distrugere.
20 He that is of weiward herte, schal not fynde good; and he that turneth the tunge, schal falle in to yuel.
Cel ce are o inimă perversă nu găsește niciun bine, și cel ce are o limbă perversă cade în ticăloșie.
21 A fool is borun in his schenschipe; but nether the fadir schal be glad in a fool.
Cel ce dă naștere unui prost face aceasta spre întristarea lui, și tatăl unui nebun nu are bucurie.
22 A ioiful soule makith likinge age; a sorewful spirit makith drie boonys.
O inimă veselă face bine ca un medicament, dar un duh frânt usucă oasele.
23 A wickid man takith yiftis fro the bosum, to mys turne the pathis of doom.
Un om stricat ia un dar din sân ca să strice căile judecății.
24 Wisdom schyneth in the face of a prudent man; the iyen of foolis ben in the endis of erthe.
Înțelepciune este înaintea celui ce are înțelegere, dar ochii unui prost sunt ațintiți la marginile pământului.
25 A fonned sone is the ire of the fadir, and the sorewe of the modir that gendride hym.
Un fiu prost este o mâhnire pentru tatăl său și amărăciune pentru cea care l-a născut.
26 It is not good to brynge in harm to a iust man; nether to smyte the prince that demeth riytfuli.
De asemenea să pedepsești pe cel drept nu este bine, nici să lovești pe prinți pentru echitate.
27 He that mesurith his wordis, is wijs and prudent; and a lerud man is of preciouse spirit.
Cel ce are cunoaștere își cruță cuvintele, și un om al înțelegerii are un duh ales.
28 Also a foole, if he is stille, schal be gessid a wijs man; and, if he pressith togidre hise lippis, he `schal be gessid an vndurstondynge man.
Chiar un nebun este considerat înțelept când își ține gura, și cel ce își închide buzele ca om chibzuit.
