Psalms 22
1 To the Chief Musician. On "the Hind of the Dawn." A Melody of David. My GOD, my GOD, why hast thou forsaken me? Far from saving me, The words of my loud lamentation?
Mai marelui muzician, „Căprioara Dimineții,” un psalm al lui David. Dumnezeul meu, Dumnezeul meu, de ce m-ai părăsit? De ce ești așa departe de a mă ajuta și de cuvintele răcnetului meu?
2 My God! I keep crying—By day, and thou dost not answer, and, By night, and there is no rest for me.
Dumnezeul meu! Strig ziua, dar nu asculți; și noaptea, și nu tac.
3 But, thou, art holy, Who inhabitest the praises of Israel.
Dar tu ești sfânt, tu, care locuiești în laudele lui Israel.
4 In thee, trusted our fathers, They trusted, and thou didst deliver them;
Părinții noștri s-au încrezut în tine; s-au încrezut și i-ai scăpat.
5 Unto thee, made they outcry, and escaped, In thee, they trusted, and had not turned pale.
Au strigat către tine și au fost eliberați, s-au încrezut în tine și nu au fost făcuți de rușine.
6 But, I, am a worm and no one, a reproach of men, and despised of a people;
Dar eu sunt vierme și nu om; de ocara oamenilor și disprețuit de popor.
7 All that see me, laugh at me, —They open wide the mouth, They shake the head: —
Toți cei ce mă văd râd de mine în batjocură, își țuguie buza, clatină din cap, spunând:
8 He should trust in Yahweh—let him deliver him, —Let him rescue him, seeing he delighteth in him.
S-a încrezut în DOMNUL că îl va scăpa; să îl scape, văzând că a găsit plăcere în el.
9 For, thou, art he that severed me from the womb, he that caused me to trust, upon the breasts of my mother;
Dar tu ești cel ce m-ai scos din pântece, m-ai făcut să sper când eram pe sânii mamei mele.
10 Upon thee, was I cast from the time I was born, From the womb of my mother, my GOD, hast thou been.
Din pântece am fost aruncat asupra ta, tu ești Dumnezeul meu din pântecele mamei mele.
11 Be not far from me, for, distress, is near, For there is none to help.
Nu sta departe de mine, fiindcă tulburarea este aproape, pentru că nu este nimeni să ajute.
12 Many bulls have surrounded me, Strong oxen of Bashan, have enclosed me;
Mulți tauri m-au încercuit; tauri puternici din Basan m-au înconjurat.
13 They have opened wide against me their mouth, A lion rending and roaring.
Și-au deschis gura împotriva mea, ca un leu care sfâșie și răcnește.
14 Like water, am I poured out, and, put out of joint, are all my bones, —My heart, hath become, like wax, it is melted in the midst of my body;
Sunt turnat ca apa și toate oasele mele sunt scrântite, inima mea este ca ceara, este topită în mijlocul adâncurilor mele.
15 Dried as a potsherd, is my strength, And, my tongue, is made to cleave to my gums, And, in the dust of death, wilt thou lay me.
Puterea mea este uscată ca un ciob și limba mi se lipește de fălcile mele și m-ai adus în țărâna morții.
16 For dogs have surrounded me, —An assembly of evil doers, have encircled me, They have pierced my hands and my feet,
Căci câini m-au încercuit; adunarea celor stricați m-a încercuit, mi-au străpuns mâinile și picioarele.
17 I may tell all my bones, They, look for—they behold me!
Pot număra toate oasele mele, ei mă privesc și se holbează la mine.
18 They part my garments among them, and, for my vestment, they cast lots.
Își împart hainele mele între ei și aruncă sorți pe cămașa mea.
19 But, thou, O Yahweh, be not far off, O my help! to aid me, make haste;
Dar nu te depărta de mine DOAMNE, puterea mea, grăbește-te să mă ajuți.
20 Rescue, from the sword, my life, from the power of the dog, my solitary self:
Scapă-mi sufletul de sabie, pe preaiubitul meu din puterea câinelui.
21 Save me from the mouth of the lion, —Yea, from the horns of wild beasts, hast thou delivered me.
Salvează-mă din gura leului, fiindcă m-ai auzit din coarnele unicornilor.
22 I will declare thy Name unto my brethren, —In the midst of the convocation, will I praise thee.
Voi vesti numele tău fraților mei, te voi lăuda în mijlocul adunării.
23 Ye that revere Yahweh, praise him, All ye the seed of Jacob, glorify him, And, stand in awe of him, all ye seed of Israel.
Lăudați-l, voi care vă temeți de DOMNUL; glorificați-l, voi toată sămânța lui Iacob și temeți-vă de el, voi toată sămânța lui Israel.
24 For he hath not despised nor abhorred the humbling of the patient one, neither hath he hid his face from him, but, when he cried for help unto him, he heard.
Fiindcă el nu a disprețuit, nici nu a detestat nenorocirea celui nenorocit, nici nu și-a ascuns fața de el, ci când a strigat către el, a ascultat.
25 Of thee, is my praise in the great convocation, My vows, will I pay, before them who revere him.
În marea adunare lauda mea va fi despre tine, voi împlini promisiunile mele în fața celor ce se tem de el.
26 The patient wronged-ones shall eat and be satisfied, They shall praise Yahweh, who are seekers of him, Let your heart live for aye.
Cei blânzi vor mânca și se vor sătura; vor lăuda pe DOMNUL cei ce îl caută; inima ta va trăi pentru totdeauna.
27 All the ends of the earth, will remember and turn to Yahweh, Yea all the families of the nations, will bow themselves down before thee,
Toate marginile lumii își vor aminti și se vor întoarce către DOMNUL și toate familiile națiunilor se vor închina înaintea ta.
28 For, to Yahweh, belongeth the kingdom, And One to Rule over the nations.
Pentru că împărăția este a DOMNULUI și el este guvernatorul peste națiuni.
29 All the great ones of the earth, shall eat and bow down, Before him shall kneel, all that go down to the dust, Even he who had not kept alive, his own soul!
Toți cei grași pe pământ vor mânca și se vor închina, toți cei ce coboară în țărână se vor pleca înaintea lui și nimeni nu își poate ține în viață sufletul.
30 My seed, shall serve him, It shall be recounted, of the Lord, to a generation that shall come:
O sămânță îi va servi, îi va fi socotită Domnului ca generație.
31 That his righteousness may be declared to a people to be born, That he wrought with effect!
Ei vor veni și vor vesti dreptatea lui unui popor ce se va naște, că el a făcut aceasta.
