< Job 23 >
1 Then responded Job, and said: —
Atunci Iov a răspuns și a zis:
2 Even to-day, is my complaint rebellion? His hand, is heavier than my groaning.
Chiar astăzi plângerea mea este amară; lovitura mea este mai grea decât geamătul meu.
3 Oh that I knew where I might find him! I would come even unto his dwelling-place;
O, de aș ști unde să îl găsesc, să vin la scaunul său!
4 I would set out, before him, a plea, and, my mouth, would I fill with arguments;
Mi-aș rândui cauza înaintea lui și mi-aș umple gura cu argumente.
5 I would note the words wherewith he would respond to me, and would mark what he would say to me.
Aș cunoaște cuvintele care mi le-ar răspunde și aș înțelege ceea ce mi-ar spune.
6 Would he, with fulness of might, contend with me? Nay, surely, he, would give heed to me!
Va pleda el împotriva mea cu marea lui putere? Nu; ci ar pune tărie în mine.
7 There an upright man, might reason with him, so should I deliver myself completely from my judge.
Acolo cel drept s-ar contrazice cu el; astfel aș fi eliberat pentru totdeauna de judecătorul meu.
8 Behold! eastward, I go, but he is not there, and, westward, but I perceive him not;
Iată, merg înainte, dar el nu este acolo; și înapoi, dar nu îl pot percepe;
9 On the north, where he worketh, but I get no vision, He hideth himself on the south that I cannot see him.
La stânga, unde el lucrează, dar nu îl văd; se ascunde la dreapta, ca să nu îl văd;
10 But, he, knoweth the way that I choose, Having tried me, as gold, I shall come forth.
Dar el cunoaște calea pe care o urmez; după ce mă va încerca, voi ieși ca aurul.
11 Of his steps, my foot taketh hold, His way, have I kept, and not swerved;
Piciorul meu s-a ținut de pașii lui; am păstrat calea lui și nu m-am abătut.
12 The command of his lips, and would not go back, and, in my bosom, have I treasured the words of his lips.
Nici nu am dat înapoi de la porunca buzelor lui; am stimat cuvintele gurii sale mai mult decât mâncarea necesară mie.
13 But, he, is one, and who can turn him? What his soul desired, he hath done.
Dar el ține de una și cine îl poate întoarce? Și ce dorește sufletul său, chiar aceea face.
14 Surely he will accomplish what is decreed for me, and, many such things, hath he in store.
Căci el împlinește lucrul care îmi este rânduit; și multe asemenea lucruri sunt cu el.
15 For this cause, from his presence, am I driven in fear, I diligently consider and am kept back from him in dread:
De aceea sunt tulburat în prezența lui; când iau aminte, mă tem de el.
16 Yea, GOD, hath made timid my heart, and, the Almighty, hath put me in terror.
Fiindcă Dumnezeu îmi înmoaie inima și cel Atotputernic mă tulbură;
17 Because I was not cut off before the darkness, nor, before my face, did the gloom form a shroud.
Pentru că nu am fost stârpit dinaintea întunericului, nici nu a ascuns întunericul de fața mea.