Proverbs 8
1 Behold, wisdom calleth, and understanding sendeth forth her voice,
Nu strigă înțelepciunea? Și înțelegerea nu își ridică vocea?
2 On the top of high places, by the wayside, at the house where there are [many] paths doth she place herself.
Ea stă în picioare pe vârful locurilor înalte, la răspântiile cărărilor.
3 Alongside of gates, at the opening of the city, at the entrance of the town[-doors] doth she call loudly,
Strigă la porți, la intrarea cetății, la venire înaintea ușilor.
4 Unto you, O men, I call, and my voice [goeth forth] to the sons of men,
Vouă vă strig oamenilor; și vocea mea este spre fiii omului.
5 Learn, O ye simple, to understand prudence: and, ye fools, be ye of an understanding heart.
Voi, cei simpli, înțelegeți înțelepciunea; și voi, proștilor, fiți cu o inimă înțelegătoare.
6 Hear! for of noble things will I speak; and the opening of my lips shall be of what is equitable.
Ascultați, căci voi vorbi despre lucruri mărețe, și deschiderea buzelor mele va fi cu lucruri drepte.
7 For truth uttereth my palate ever, and the abomination of my lips is wickedness.
Fiindcă gura mea va vorbi adevăr, iar stricăciunea este urâciune buzelor mele.
8 In righteousness are all the sayings of my mouth, there is in them nothing crooked or perverse.
Toate cuvintele gurii mele sunt în dreptate și nu este nimic pervers sau răsucit în ele.
9 They are all evident to the man of understanding, and correct to those that have obtained knowledge.
Toate sunt lămurite pentru cel ce înțelege și drepte pentru cei ce găsesc cunoașterea.
10 Accept my correction, and not silver; and knowledge rather than choice gold.
Primește instruirea mea, și nu argint; și cunoaștere, mai degrabă decât aur ales.
11 For wisdom is better than pearls; and all the things that men wish for are not equal to her.
Fiindcă înțelepciunea este mai bună decât rubinele; și toate lucrurile care pot fi dorite nu pot fi comparate cu ea.
12 I wisdom dwell with prudence, and the knowledge of discreet thoughts do I discover.
Eu, înțelepciunea, locuiesc cu chibzuința și aflu cunoaștere din invenții ingenioase.
13 The fear of the Lord is to hate evil, pride and arrogance, and the evil way: and the mouth of perverseness do I hate.
Teama de DOMNUL este să urăști răul; eu urăsc mândria și aroganța și calea rea și gura perversă.
14 Mine are counsel and sound wisdom: I am understanding; mine is might.
Sfatul este al meu și înțelepciunea sănătoasă; eu sunt înțelegerea; eu am putere.
15 Through me do kings reign, and chieftains give decrees [in] righteousness.
Prin mine domnesc împărați și prinți hotărăsc dreptate.
16 Through me do princes rule, and the nobles, even all the judges of the earth.
Prin mine conduc prinți și nobili, toți judecătorii de pe pământ.
17 I indeed love those that love me: and those that seek me earnestly shall find me.
Eu îi iubesc pe cei ce mă iubesc, și cei ce mă caută din timp mă vor găsi.
18 Riches and honor are with me, yea, enduring wealth and righteousness.
Bogății și onoare sunt cu mine, da, bogății durabile și dreptatea.
19 My fruit is better than gold, and than fine gold; and my products, than choice silver.
Rodul meu este mai bun decât aurul, da, decât aur curat, și câștigul meu decât argint ales.
20 On the road of righteousness do I walk firmly, in the midst the paths of justice:
Eu conduc pe calea dreptății, în mijlocul cărărilor judecății,
21 That I may cause those that love me to inherit a lasting possession; and their treasures will I fill
Pentru a face pe cei ce mă iubesc să moștenească avere; și le voi umple tezaurele.
22 The Lord created me as the beginning of his way, the first of his works from the commencement,
DOMNUL mă avea în începutul căii sale, înaintea lucrărilor sale din vechime.
23 From eternity was I appointed chief, from the beginning, from the earliest times of the earth.
Din eternitate am fost înălțată, de la început, înainte de a fi pământul.
24 When there were yet no depths, was I brought forth; when there were yet no springs laden heavily with water.
Când nu erau adâncuri, am fost adusă, când nu erau izvoare abundând cu ape.
25 Before the mountains were yet sunk down, before the hills was I brought forth:
Înainte ca munții să fie așezați, am fost adusă, înainte să fie dealurile;
26 While as yet he had not made the land and open fields, nor the chief of the dust of the world.
Pe când el încă nu făcuse pământul, nici câmpiile, nici cele mai înalte părți ale țărânei lumii.
27 When he prepared the heavens, I was there; when he drew a circle over the face of the deep;
Când el pregătea cerurile, eu eram acolo; când trăgea un cerc pe fața adâncului,
28 When he fastened the skies above; when the springs of the deep became strong;
Când întemeia norii deasupra, când întărea izvoarele adâncurilor,
29 When he assigned to the sea his decree, that the waters should not transgress his order: when he established firmly the foundations of the earth:
Când a dat mării hotărârea sa, ca apele să nu treacă peste porunca lui, când a rânduit fundațiile pământului,
30 Then was I near him, as a nursling: and I was day by day [his] delights, playing before him at all times;
Atunci eram lângă el, ca unul ridicat cu el; și îi eram zi de zi desfătarea, bucurându-mă tot timpul înaintea lui;
31 Playing in the world, his earth; and having my delights with the sons of men.
Bucurându-mă în părțile de locuit ale pământului său; și desfătările mele erau cu fiii oamenilor.
32 And now, O children [of men], hearken unto me! for happy those that observe my ways.
De aceea acum dați-mi ascultare, copiilor, căci binecuvântați sunt cei ce țin căile mele.
33 Hear correction, and be wise, and reject it not.
Ascultați instruirea și fiți înțelepți și nu o refuzați.
34 Happy is the man that hearkeneth unto me, watching day by day at my gates, waiting at the posts of my doors.
Binecuvântat este omul care mă ascultă, veghind zilnic la porțile mele, așteptând la stâlpii ușilor mele.
35 For he who findeth me findeth life, and he obtaineth favor from the Lord.
Fiindcă oricine mă găsește, găsește viață și va obține favoarea DOMNULUI.
36 But he that sinneth against me doth violence to his own soul: all those that hate me love death.
Dar cel ce păcătuiește împotriva mea își face rău propriului suflet; toți cei ce mă urăsc iubesc moartea.
