Job 16
1 But Job answered and said,
Atunci Iov a răspuns și a zis:
2 I have heard many such things: poor comforters are you all.
Am auzit multe astfel de lucruri, mângâietori răi sunteți voi toți.
3 What! is there any reason in vain words? or what will hinder you from answering?
Vor avea cuvintele zadarnice un sfârșit? Sau ce te încurajează de răspunzi?
4 I also will speak as you [do]: if indeed your soul were in my [soul's] stead, then would I insult you with words, and I would shake my head at you.
Aș putea vorbi de asemenea precum faceți voi, dacă sufletul vostru ar fi în locul sufletului meu, aș putea îngrămădi cuvinte împotriva voastră și mi-aș clătina capul spre voi.
5 And would there were strength in my mouth, and I would not spare the movement of my lips.
Dar v-aș întări cu gura mea și mișcarea buzelor mele ar retrage mâhnirea voastră.
6 For if I should speak, I shall not feel the pain of my wound: and if I should be silent, how shall I be wounded the less?
Deși vorbesc, mâhnirea mea nu se retrage, iar dacă mă feresc cu ce sunt ușurat?
7 But now he has made me weary, and a worn-out fool; and you have laid hold of me.
Dar acum el m-a obosit, tu ai pustiit pe toți ai mei.
8 My falsehood has become a testimony, and has risen up against me: it has confronted me to my face.
Și m-ai umplut cu riduri, ceea ce este o mărturie împotriva mea; și slăbiciunea, ridicându-se în mine, aduce mărturie feței mele.
9 In his anger he has cast me down; he has gnashed his teeth upon me: the weapons of his robbers have fallen upon me.
Mă sfâșie în furia sa, cel ce mă urăște; scrâșnește din dinții săi asupra mea; dușmanul meu își ascute ochii asupra mea.
10 He has attacked me with the keen glances of his eyes; with his sharp [spear] he has struck me [down] upon my knees; and they have run upon me with one accord.
Au stat cu gurile căscate asupra mea; m-au lovit ocărâtor peste obraz; s-au adunat împotriva mea.
11 For the Lord has delivered me into the hands of unrighteous men, and thrown me upon the ungodly.
Dumnezeu m-a dat celor neevlavioși și m-a dat în mâinile celor stricați.
12 When I was at peace he distracted me: he took me by the hair of the head, and plucked it out: he set me up as a mark.
Eram în tihnă, dar el m-a frânt în bucăți; de asemenea m-a luat de gât și m-a rupt în bucăți și m-a făcut ținta lui.
13 They surrounded me with spears, aiming at my reins: without sparing [me] they poured out my gall upon the ground.
Arcașii lui mă încercuiesc, îmi despică rărunchii în bucăți și nu cruță; îmi varsă fierea pe pământ.
14 They overthrew me with fall upon fall: they ran upon me in [their] might.
Mă frânge cu spărtură peste spărtură, aleargă peste mine ca un uriaș.
15 They sewed sackcloth upon my skin, and my strength has been spent on the ground.
Mi-am cusut haină de sac peste pielea mea și mi-am întinat cornul în țărână.
16 My belly has been parched with wailing, and darkness is on my eyelids.
Fața mea este murdărită de plânset și pe pleoapele mele este umbra morții;
17 Yet there was no injustice in my hands, and my prayer is pure.
Deși nu este pentru vreo nedreptate în mâinile mele; de asemenea rugăciunea mea este pură.
18 Earth, cover not over the blood of my flesh, and let my cry have no place.
Pământule, nu-mi acoperi sângele; și să nu își găsească loc strigătul meu.
19 And now, behold, my witness is in heaven, and my advocate is on high.
De asemenea acum, iată, martorul meu este în cer și mărturia mea este în înalt.
20 Let my supplication come to the Lord, and let mine eye weep before him.
Prietenii mei mă batjocoresc, dar ochiul meu varsă lacrimi spre Dumnezeu.
21 Oh that a man might plead before the Lord, even [as] the son of man with his neighbour!
O, de ar pleda cineva pentru un om cu Dumnezeu, precum pledează un om pentru aproapele său!
22 But my years are numbered and [their end] come, and I shall go by the way by which I shall not return.
Încă puțini ani să vină, atunci voi merge pe calea de pe care nu mă voi întoarce.
