Ngeche 1
1 Ngeche mag Solomon wuod Daudi, ruodh Israel:
Proverbele lui Solomon, fiul lui David, împăratul lui Israel;
2 mamiyo iyudo rieko kod ritruok makare, kendo winjo tiend weche matut;
Pentru a cunoaște înțelepciunea și instruirea; pentru a pricepe cuvintele înțelegerii;
3 kendo miyo idak e ngima moritore kendo mobidhore kitimo gima adiera kendo gima kare kendo mowinjore,
Pentru a primi instruirea înțelepciunii, a dreptății și a judecății și a echității;
4 gimiyo joma ngʼeyogi tin bedo mariek, kendo gimiyo jomatindo ngʼeyo tiend weche kendo pogo tiend wach.
Pentru a da agerime celor simpli, tânărului, cunoaștere și discernământ.
5 Mad jomariek chik itgi mondo owinji kendo gimedgi e puonjruokgi, to jogo mongʼeyo pogo tiend wach mad oyud gino ma chikogi,
Un înțelept va asculta și își va crește învățătura, și un om al priceperii va obține sfaturi înțelepte;
6 mondo gingʼe ngeche, sigendini, kod weche ma tiendgi tek mag jorieko.
Pentru a înțelege un proverb și interpretarea lui, cuvintele înțelepților și vorbele lor adânci.
7 Luoro Jehova Nyasaye e chakruok mar ngʼeyo to joma ofuwo chayo rieko gi ritruok makare.
Teama de DOMNUL este începutul cunoașterii; dar nebunii disprețuiesc înțelepciunea și instruirea.
8 Wuoda, chik iti ni puonj wuonu, kendo kik ijwangʼ puonj mar minu.
Fiul meu, ascultă instruirea tatălui tău și nu părăsi legea mamei tale;
9 Ginibedni kaka kondo michwowo e wiyi, kendo kaka thiwni miketo e ngʼuti mondo ineri maber.
Fiindcă ele vor fi o podoabă de har pentru capul tău și lănțișoare în jurul gâtului tău.
10 Wuoda, ka joricho hoyoi mondo itim marach, kik iyienegi.
Fiul meu, dacă păcătoșii te ademenesc, nu te învoi!
11 Kagiwachoni niya, “Bi idhi kodwa; mondo wabuti ni ngʼato wanegi, kendo wamonj kayiem nono joma onge ketho;
Dacă ei spun: Vino cu noi, să stăm la pândă pentru a vărsa sânge, să pândim în ascuns și fără motiv pe cel nevinovat;
Să îi înghițim de vii precum mormântul; și în întregime, ca pe cei ce coboară în groapă; (Sheol h7585)
13 wabiro yudo gik moko duto mabeyo ma nengogi tek, mi wapongʼ utewa gi gik moyaki.
Vom găsi toate averile prețioase, ne vom umple casele cu pradă;
14 In bende riwri kodwa e wachni, kendo wanapog gigo duto mwayako.”
Aruncă-ți sorțul printre noi; să avem toți o singură pungă;
15 Wuoda, kik idhi kodgi ngangʼ kendo kik iwuoth e yoregigo,
Fiul meu, nu umbla cu ei pe cale; oprește-ți piciorul de la cărarea lor;
16 nikech tiendgi reto piyo piyo mar timo richo kendo gimwomore mondo gichwer remo.
Căci picioarele lor aleargă la rău și se grăbesc să verse sânge.
17 Mano kaka en gima nono chiko obadho ka winy duto neno.
Cu siguranță în zadar este întinsă plasa înaintea ochilor oricărei păsări.
18 Jogi ochiko obadho ne gin giwegi, kendo gin ema ginimokie!
Și ei stau la pândă pentru a vărsa propriul lor sânge; pândesc în ascuns propriile lor vieți.
19 Mano e giko jogo duto mohero yudo gimoro moyud e yo marach; gino kawo ngima jogo moyude.
Astfel sunt căile fiecărui om lacom de câștig, lăcomie care ia viața celor ce o au.
20 Rieko goyo koko matek e yore mag dala, ogoyo koko bende e kuonde chokruok;
Înțelepciunea strigă afară; își înalță vocea pe străzi;
21 oywak kogoyo koko e akerkeke mag yore motimo koko, owuoyo e dhorangeye mag mier madongo kopenjo niya,
Ea strigă în piața de adunare a mulțimii, în pragurile porților; își rostește cuvintele ei în cetate, spunând:
22 “Nyaka karangʼo ma un joma ngʼeyogi tin nusik kuhero yoreu mag ngʼeyo matin?” Nyaka karangʼo ma jojaro pod nosik kamor, e jaro kendo joma ofuwo nosiki kochayo puonj?
Până când simplilor, veți iubi simplitatea și batjocoritorii se vor desfăta în batjocurile lor și proștii vor urî cunoașterea?
23 Ka dine uwinj siem mara, dine abedo kodu thuolo, kendo damiyo ungʼeyo pacha.
Întoarceți-vă la mustrarea mea; iată, voi turna duhul meu peste voi, vă voi face cunoscute cuvintele mele.
24 To nikech ne udaga kane aluongo kendo onge ngʼama nodewa kane adwaro konyou,
Deoarece v-am chemat și ați refuzat; mi-am întins mâna și nimeni nu a dat atenție;
25 nimar ne udagi puonj maga duto kendo ne ok uwinjo siem mara.
Dar ați făcut de nimic tot sfatul meu și ați refuzat mustrarea mea;
26 An to ananyieru bangʼe ka un e chandruok; Anajaru ajara ka masira oloyou,
Și eu voi râde la nenorocirea voastră; îmi voi bate joc când vine spaima voastră;
27 ka masira machalo yamb ahiti obiro kuomu, kendo ka chandruok oyweyou ka yamb kalausi. Ka lit kod thagruok ohingou.
Când vine spaima voastră ca pustiirea și nimicirea voastră vine ca un vârtej de vânt; când vine strâmtorarea și chinul peste voi,
28 Giniluonga, to ok anadwokgi; ginimanya to ok giniyuda.
Atunci mă vor chema, dar voi refuza să răspund; devreme mă vor căuta, dar nu mă vor găsi,
29 Kaka ne ok gidwar puonj kendo ok negiyiero luoro Jehova Nyasaye,
Pentru că au urât cunoașterea și nu au ales teama de DOMNUL;
30 Kaka ne ok giyie gi puonjna kendo gidagi siem mara,
Au refuzat sfatul meu, au disprețuit întreaga mea mustrare.
31 kuom mano ginicham olemo mag yoregi kendo giniyiengʼ gi olemo mar riekogi maricho.
De aceea vor mânca din rodul căii lor și vor fi îndestulați cu propriile lor planuri.
32 Nikech yore mobam mag bayo mag jogo mangʼeyogi tin noneg-gi, kendo bedo ma ok odewo gimoro mar joma ofuwo notiekgi.
Fiindcă abaterea de pe cale a celor simpli îi va ucide și prosperitatea proștilor îi va nimici.
33 To ngʼato angʼata mawinjo wachna nodag gi kwe kendo mayom, maonge luoro mar hinyruok.
Dar oricine îmi dă ascultare va locui în siguranță și va fi liniștit față de teama de rău.
