Job 37
1 Ja, derover skælver mit Hjerte, bævende skifter det Sted!
La aceasta de asemenea inima mea tremură și sare din locul ei.
2 Lyt dog til hans bragende Røst, til Drønet, der gaar fra hans Mund!
Ascultă cu atenție vuietul vocii sale și sunetul ce iese din gura lui.
3 Han slipper det løs under hele Himlen, sit Lys til Jordens Ender;
El îl conduce sub întregul cer și fulgerul lui până la marginile pământului.
4 efter det brøler hans Røst, med Højhed brager hans Torden; han sparer ikke paa Lyn, imedens hans Stemme høres.
După acesta răcnește o voce, el tună cu vocea maiestății sale; și nu le va opri când se aude vocea sa.
5 Underfuldt lyder Guds Tordenrøst, han øver Vælde, vi fatter det ej.
Dumnezeu tună uimitor cu vocea sa; face lucruri mari pe care nu le înțelegem.
6 Thi han siger til Sneen: »Fald ned paa Jorden!« til Byger og Regnskyl: »Bliv stærke!«
Pentru că el spune zăpezii: Fii pe pământ; la fel ploii mărunte și ploii mari a tăriei sale.
7 For alle Mennesker sætter han Segl, at de dødelige alle maa kende hans Gerning.
El sigilează mâna fiecărui om, ca toți oamenii să cunoască lucrarea lui.
8 De vilde Dyr søger Ly og holder sig i deres Huler:
Atunci fiarele intră în vizuini și rămân în locurile lor.
9 Fra Kammeret kommer der Storm, fra Nordens Stjerner Kulde.
Din sud vine vârtejul de vânt, și frigul din nord.
10 Ved Guds Aande bliver der Is, Vandfladen lægges i Fængsel.
Prin suflarea lui Dumnezeu este dată bruma; și lățimea apelor este strâmtată.
11 Saa fylder han Skyen med Væde, Skylaget spreder hans Lys;
De asemenea prin udare el obosește norul gros, el împrăștie norul său luminos;
12 det farer hid og did og bugter sig efter hans Tanke og udfører alt, hvad han byder, paa hele den vide Jord,
Și norul este întors de jur împrejur prin sfaturile lui, ca ei să facă orice le poruncește peste fața lumii, pe pământ.
13 hvad enten han slynger det ud som Svøbe, eller han sender det for at velsigne.
El face ca acesta să vină, fie pentru disciplinare, fie pentru pământul său, fie pentru milă.
14 Job du maa lytte hertil, træd frem og mærk dig Guds Underværker!
Dă ascultare la aceasta, Iov, stai liniștit și ia aminte la minunatele lucrări ale lui Dumnezeu.
15 Fatter du, hvorledes Gud kan magte dem og lade Lys straale frem fra sin Sky?
Știi tu când Dumnezeu i-a aranjat și a făcut lumina norului său să strălucească?
16 Fatter du Skyernes Svæven, den Alvises Underværker?
Știi tu cumpănirea norilor, minunatele lucrări ale celui care este desăvârșit în cunoaștere?
17 Du, hvis Klæder ophedes, naar Jorden døser ved Søndenvind?
Cum ți se încălzesc hainele când el liniștește pământul prin vântul de sud?
18 Hvælver du Himlen sammen med ham, fast som det støbte Spejl?
Ai întins împreună cu el cerul, care este tare și ca o oglindă turnată?
19 Lær mig, hvad vi skal sige ham! Intet kan vi faa frem for Mørke.
Învață-ne ce să îi spunem; căci nu ne putem rândui vorbirea din cauza întunericului.
20 Meldes det ham, at jeg taler? Siger en Mand, at han er fra Samling?
I se va spune că eu vorbesc? Dacă un om vorbește, cu siguranță va fi înghițit.
21 Og nu: Man ser ej Lyset, skygget af mørke Skyer, men et Vejr farer hen og renser Himlen,
Și acum oamenii nu văd lumina strălucitoare din nori, dar vântul trece și îi curăță.
22 fra Norden kommer en Lysning. Over Gud er der frygtelig Højhed,
Vreme bună vine din nord; cu Dumnezeu este înspăimântătoare maiestate.
23 og den Almægtige finder vi ikke. Almægtig og rig paa Retfærd bøjer han ikke Retten;
Dar cât despre cel Atotputernic, nu îl putem afla, el este măreț în putere și în judecată și în abundență a dreptății; el nu va chinui.
24 derfor frygter Mennesker ham, men af selv kloge ænser han ingen.
De aceea oamenii se tem de el, el nu părtinește pe niciunul dintre înțelepții în inimă.
