< Zjevení Janovo 10 >
1 Viděl jsem jiného anděla silného, sstupujícího s nebe, oděného oblakem, a duha na hlavě jeho byla, a tvář jeho jako slunce, a nohy jeho jako sloupové ohniví.
Am văzut un înger puternic coborând din cer, îmbrăcat într-un nor. Un curcubeu era pe capul lui. Fața lui era ca soarele și picioarele lui erau ca niște stâlpi de foc.
2 A v ruce své měl knížky otevřené. I postavil nohu svou pravou na moři a levou na zemi.
El avea în mână o carte mică și deschisă. Și-a pus piciorul drept pe mare și piciorul stâng pe pământ.
3 A volal hlasem velikým, jako by lev řval. A když dokonal volání, mluvilo sedm hromů hlasy své.
A strigat cu glas tare, cum răcnește un leu. Când a strigat, cele șapte tunete și-au scos glasurile.
4 A když odmluvilo sedm hromů hlasy své, byl bych to psal. Ale slyšel jsem hlas s nebe řkoucí ke mně: Zapečeť to, co mluvilo sedm hromů, než nepiš toho.
Când au răsunat cele șapte tunete, eram pe punctul de a scrie, dar am auzit un glas din cer care spunea: “Sigilează lucrurile pe care le-au spus cele șapte tunete și nu le scrie.”
5 Tedy anděl, kteréhož jsem viděl stojícího na moři a na zemi, pozdvihl ruky své k nebi,
Îngerul pe care l-am văzut stând în picioare pe mare și pe uscat și-a ridicat mâna dreaptă spre cer
6 A přisáhl skrze živého na věky věků, kterýž stvořil nebe i to, což v něm jest, a zemi i to, což na ní jest, a moře i to, což v něm jest, že již více času nebude. (aiōn )
și a jurat pe Cel ce trăiește în vecii vecilor, care a creat cerul și lucrurile care sunt în el, pământul și lucrurile care sunt în el, marea și lucrurile care sunt în ea, că nu va mai fi nici o întârziere, (aiōn )
7 Ale ve dnech hlasu sedmého anděla, když bude troubiti, dokonánoť bude tajemství Boží, jakož zvěstoval služebníkům svým prorokům.
ci în zilele glasului celui de-al șaptelea înger, când va suna, atunci se va sfârși taina lui Dumnezeu, după cum a spus robilor Săi, proorocii.
8 A ten hlas, kterýž jsem byl slyšel s nebe, opět mluvil se mnou a řekl: Jdi, a vezmi ty knížky otevřené z ruky anděla, stojícího na moři a na zemi.
Glasul pe care l-am auzit din cer, care vorbea din nou cu mine, a zis: “Du-te și ia cartea deschisă în mâna îngerului care stă pe mare și pe uscat.”
9 I šel jsem k andělu, a řekl jsem jemu: Dej mi ty knížky. I řekl mi: Vezmi, a požři je, a učiníť hořkost v břiše tvém, ale v ústech tvých budouť sladké jako med.
M-am dus la înger și i-am spus să-mi dea cărticica. Mi-a spus: “Ia-l și mănâncă. Îți va amărî stomacul, dar în gură va fi dulce ca mierea”.
10 I vzal jsem knížky z ruky anděla, a požřel jsem je. I byly v ústech mých sladké jako med, ale když jsem je požřel, hořko mi bylo v břiše mém.
Am luat cărticica din mâna îngerului și am mâncat-o. A fost dulce ca mierea în gura mea. După ce am mâncat-o, stomacul mi s-a făcut amar.
11 I dí mi: Musíš opět prorokovati lidem, a národům, a jazykům, i králům mnohým.
Ei mi-au spus: “Trebuie să profețești din nou peste multe popoare, națiuni, limbi și împărați.”