Jób 32
1 A když přestali ti tři muži odpovídati Jobovi, proto že se spravedlivý sobě zdál,
Astfel acești trei bărbați au încetat să îi răspundă lui Iov, pentru că el era drept în proprii ochi.
2 Tedy rozpáliv se hněvem Elihu, syn Barachele Buzitského z rodu Syrského, na Joba, rozhněval se, proto že spravedlivější pravil býti duši svou nad Boha.
Atunci s-a aprins furia lui Elihu, fiul lui Barachel buzitul, din rudenia lui Ram, împotriva lui Iov s-a aprins furia lui, fiindcă el s-a declarat drept pe sine însuși mai degrabă decât pe Dumnezeu.
3 Ano i na ty tři z přátel jeho roznítil se hněv jeho, proto že nenalézajíce odpovědi, však potupovali Joba.
De asemenea furia lui s-a aprins împotriva celor trei prieteni ai lui, pentru că nu au găsit răspuns și totuși l-au condamnat pe Iov.
4 Nebo Elihu očekával na Joba a na ně s řečí, proto že starší byli věkem než on.
Și Elihu a așteptat până ce Iov a vorbit, pentru că ei erau mai bătrâni decât el.
5 Ale vida Elihu, že nebylo žádné odpovědi v ústech těch tří mužů, zažhl se v hněvě svém.
Când Elihu a văzut că nu mai era răspuns în gura acestor trei bărbați, atunci furia lui s-a aprins.
6 I mluvil Elihu syn Barachele Buzitského, řka: Já jsem nejmladší, vy pak jste starci, pročež ostýchaje se, nesměl jsem vám oznámiti zdání svého.
Și Elihu, fiul lui Barachel buzitul, a răspuns și a zis: Eu sunt tânăr și voi sunteți foarte bătrâni, de aceea m-am temut și nu am cutezat să vă arăt opinia mea.
7 Myslil jsem: Staří mluviti budou, a mnoho let mající v známost uvedou moudrost.
Am spus: Zilele să vorbească și mulțimea de ani să învețe înțelepciune.
8 Ale vidím, že Duch Boží v člověku a nadšení Všemohoucího činí lidi rozumné.
Dar este un duh în om și insuflarea celui Atotputernic le dă înțelegere.
9 Slavní ne vždycky jsou moudří, aniž starci vždycky rozumějí soudu.
Marii bărbați nu sunt întotdeauna înțelepți, nici cei bătrâni nu înțeleg judecata.
10 A protož pravím: Poslouchejte mne, oznámím i já také zdání své.
De aceea am spus: Dați-mi ascultare; și voi arăta opinia mea.
11 Aj, očekával jsem na slova vaše, poslouchal jsem důvodů vašich dotud, dokudž jste vyhledávali řeči,
Iată, am așteptat după cuvintele voastre; am deschis urechea la argumentele voastre, în timp ce ați cercetat ce să spuneți.
12 A bedlivě vás soudě, spatřil jsem, že žádného není, kdo by Joba přemohl, není z vás žádného, ješto by odpovídal řečem jeho.
Da, v-am dat atenție și, iată, nu a fost niciunul dintre voi care să îl fi convins pe Iov, sau care să fi răspuns cuvintelor sale;
13 Ale díte snad: Nalezli jsme moudrost, Bůh silný stihá jej, ne člověk.
Ca nu cumva să spuneți: Noi am găsit înțelepciune; Dumnezeu îl trântește, nu omul.
14 Odpovím: Ač Job neobracel proti mně řeči, a však slovy vašimi nebudu jemu odpovídati.
Acum el nu a îndreptat cuvintele sale împotriva mea, nici nu îi voi răspunde cu vorbirile voastre.
15 Bojí se, neodpovídají více, zavrhli od sebe slova.
Ei au fost uimiți, nu au mai răspuns, au părăsit vorbirea.
16 Èekal jsem zajisté, však poněvadž nemluví, ale mlčí, a neodpovídají více,
Când am așteptat (căci nu vorbeau, ci stăteau liniștiți și nu mai răspundeau);
17 Odpovím i já také za sebe, oznámím zdání své i já.
Am spus: Voi răspunde și partea mea, de asemenea voi arăta opinia mea.
18 Nebo pln jsem řečí, těsno ve mně duchu života mého.
Căci sunt plin de cuvinte, duhul dinăuntrul meu mă constrânge.
19 Aj, břicho mé jest jako mest nemající průduchu, jako sudové noví rozpuklo by se.
Iată, pântecul meu este ca vinul care nu are ieșire; este gata să pleznească precum burdufurile noi.
20 Mluviti budu, a vydchnu sobě, otevru rty své, a odpovídati budu.
Voi vorbi ca să mă înviorez; îmi voi deschide buzele și voi răspunde.
21 Nebuduť pak šetřiti osoby žádného, a k člověku bez proměňování jména mluviti budu.
Nu mă lăsați, vă rog, să părtinesc fața vreunui om, nici nu mă lăsați să dau titluri lingușitoare omului.
22 Nebo neumím jmen proměňovati, nebo tudíž by mne zachvátil stvořitel můj.
Căci nu știu să dau titluri lingușitoare; făcând astfel, făcătorul meu m-ar lua curând.
