箴言 15
1 回答柔和，使怒消退； 言语暴戾，触动怒气。
Un răspuns blând înlătură furia, dar cuvintele apăsătoare întărâtă mânia.
2 智慧人的舌善发知识； 愚昧人的口吐出愚昧。
Limba înțelepților folosește corect cunoașterea, dar gura proștilor revarsă nechibzuință.
3 耶和华的眼目无处不在； 恶人善人，他都鉴察。
Ochii DOMNULUI sunt în fiecare loc, privind răul și binele.
4 温良的舌是生命树； 乖谬的嘴使人心碎。
O limbă sănătoasă este un pom al vieții, dar perversitate în ea este o spărtură în duh.
5 愚妄人藐视父亲的管教； 领受责备的，得着见识。
Un nebun disprețuiește instruirea tatălui său, dar cel ce dă atenție mustrării este chibzuit.
6 义人家中多有财宝； 恶人得利反受扰害。
În casa celui drept este mult tezaur, dar în veniturile celui stricat este tulburare.
7 智慧人的嘴播扬知识； 愚昧人的心并不如此。
Buzele celor înțelepți răspândesc cunoaștere, dar inima proștilor nu face la fel.
8 恶人献祭，为耶和华所憎恶； 正直人祈祷，为他所喜悦。
Sacrificiul celor stricați este urâciune pentru DOMNUL, dar rugăciunea celor integri este desfătarea lui.
9 恶人的道路，为耶和华所憎恶； 追求公义的，为他所喜爱。
Calea celui stricat este urâciune pentru DOMNUL, dar el iubește pe cel ce urmează dreptatea.
10 舍弃正路的，必受严刑； 恨恶责备的，必致死亡。
Disciplinarea este apăsătoare pentru cel ce părăsește calea, iar cel ce urăște mustrarea va muri.
Iad și distrugere sunt înaintea DOMNULUI; cu cât mai mult sunt atunci inimile copiilor oamenilor. (Sheol h7585)
12 亵慢人不爱受责备； 他也不就近智慧人。
Un batjocoritor nu iubește pe cel care îl mustră, nici nu se va duce la cei înțelepți.
13 心中喜乐，面带笑容； 心里忧愁，灵被损伤。
O inimă veselă face înfățișarea voioasă, dar prin întristarea inimii duhul este frânt.
14 聪明人心求知识； 愚昧人口吃愚昧。
Inima celui ce are înțelegere caută cunoaștere, dar gura proștilor se hrănește din nechibzuință.
15 困苦人的日子都是愁苦； 心中欢畅的，常享丰筵。
Toate zilele celui nenorocit sunt rele, dar cel cu o inimă veselă are un ospăț neîncetat.
16 少有财宝，敬畏耶和华， 强如多有财宝，烦乱不安。
Mai bine puțin, cu teamă de DOMNUL, decât mare tezaur cu tulburare.
17 吃素菜，彼此相爱， 强如吃肥牛，彼此相恨。
Mai bine o masă cu verdețuri unde este iubire, decât boul legat la iesle și ura cu el.
18 暴怒的人挑启争端； 忍怒的人止息纷争。
Un om furios stârnește certuri, dar cel încet la mânie liniștește cearta.
19 懒惰人的道像荆棘的篱笆； 正直人的路是平坦的大道。
Calea leneșului este ca o îngrăditură de spini, dar calea celor drepți este netezită.
20 智慧子使父亲喜乐； 愚昧人藐视母亲。
Un fiu înțelept face veselie tatălui, dar un om prost disprețuiește pe mama sa.
21 无知的人以愚妄为乐； 聪明的人按正直而行。
Nechibzuința este bucurie pentru cel lipsit de înțelepciune, dar un om al înțelegerii umblă cu integritate.
22 不先商议，所谋无效； 谋士众多，所谋乃成。
Fără sfat, scopurile sunt dezamăgite, dar în mulțimea sfătuitorilor sunt ele întemeiate.
23 口善应对，自觉喜乐； 话合其时，何等美好。
Un om are bucurie prin răspunsul gurii sale; și ce bun este un cuvânt spus la timpul potrivit!
Pentru cel înțelept calea vieții este deasupra, ca el să se depărteze de iadul de dedesubt. (Sheol h7585)
25 耶和华必拆毁骄傲人的家， 却要立定寡妇的地界。
DOMNUL va dărâma casa celui mândru, dar el va întemeia hotarul văduvei.
26 恶谋为耶和华所憎恶； 良言乃为纯净。
Gândurile celor stricați sunt urâciune pentru DOMNUL, dar cuvintele celor puri sunt cuvinte plăcute.
27 贪恋财利的，扰害己家； 恨恶贿赂的，必得存活。
Cel lacom de câștig își tulbură casa, dar cel ce urăște mitele, va trăi.
28 义人的心，思量如何回答； 恶人的口吐出恶言。
Inima celui drept studiază ca să răspundă, dar gura celor stricați revarsă lucruri rele.
29 耶和华远离恶人， 却听义人的祷告。
DOMNUL este departe de cei stricați, dar el ascultă rugăciunea celor drepți.
30 眼有光，使心喜乐； 好信息，使骨滋润。
Lumina ochilor bucură inima, și o veste bună îngrașă oasele.
31 听从生命责备的， 必常在智慧人中。
Urechea care ascultă mustrarea vieții locuiește printre cei înțelepți.
32 弃绝管教的，轻看自己的生命； 听从责备的，却得智慧。
Cel ce refuză instruirea își disprețuiește propriul său suflet, dar cel ce ascultă mustrarea obține înțelegere.
33 敬畏耶和华是智慧的训诲； 尊荣以前，必有谦卑。
Teama de DOMNUL este instruirea înțelepciunii, și înaintea onoarei este umilința.
