< 箴言 14 >
Fiecare femeie înțeleaptă își zidește casa, dar nechibzuita o dărâmă cu mâinile ei.
2 行动正直的,敬畏耶和华; 行事乖僻的,却藐视他。
Cel ce umblă în integritatea lui se teme de DOMNUL, dar cel ce este pervers în căile sale îl disprețuiește.
3 愚妄人口中骄傲,如杖责打己身; 智慧人的嘴必保守自己。
În gura celui nebun este un toiag al mândriei, dar buzele celor înțelepți îi vor păstra.
Unde nu sunt boi, ieslea este curată; dar mult câștig este prin tăria boului.
Un martor credincios nu minte, dar un martor fals vântură minciuni.
Un batjocoritor caută înțelepciunea și nu o găsește, dar cunoașterea este ușoară pentru cel ce înțelege.
Pleacă din prezența unui om prost, când nu găsești în el buzele cunoașterii.
8 通达人的智慧在乎明白己道; 愚昧人的愚妄乃是诡诈。
Înțelepciunea celui chibzuit este să cunoască propria sa cale, dar nechibzuința proștilor este înșelăciune.
Nebunii iau în râs păcatul, dar printre drepți este favoare.
10 心中的苦楚,自己知道; 心里的喜乐,外人无干。
Inima își cunoaște propria ei amărăciune, și un străin nu se amestecă în bucuria ei.
Casa celor stricați va fi dărâmată, dar tabernacolul celor integri va înflori.
Este o cale care i se pare dreaptă unui om, dar sfârșitul ei sunt căile morții.
Chiar în râs inima este plină de durere, și sfârșitul acelei veselii este întristare.
14 心中背道的,必满得自己的结果; 善人必从自己的行为得以知足。
Cel care decade în inimă va fi umplut cu propriile sale căi, și un om bun va fi umplut din el însuși.
Cel simplu crede fiecare cuvânt, dar omul chibzuit se uită bine la umblarea lui.
16 智慧人惧怕,就远离恶事; 愚妄人却狂傲自恃。
Un om înțelept se teme și se depărtează de rău, dar prostul se înfurie și este încrezător.
17 轻易发怒的,行事愚妄; 设立诡计的,被人恨恶。
Cel care repede se mânie lucrează nechibzuit, și un bărbat al planurilor stricate este urât de alții.
Cei simpli moștenesc nechibzuință, dar cei chibzuiți sunt încoronați cu cunoaștere.
Cei răi se apleacă în fața celor buni, și cei stricați la porțile celui drept.
Cel sărac este urât chiar de aproapele său, dar cel bogat are mulți prieteni.
21 藐视邻舍的,这人有罪; 怜悯贫穷的,这人有福。
Cel ce disprețuiește pe aproapele său păcătuiește, dar cel ce are milă de săraci, fericit este.
22 谋恶的,岂非走入迷途吗? 谋善的,必得慈爱和诚实。
Nu rătăcesc cei ce plănuiesc răul? Dar milă și adevăr vor fi cu cei ce plănuiesc binele.
În toată munca este câștig, dar vorbăria buzelor duce numai la lipsă.
24 智慧人的财为自己的冠冕; 愚妄人的愚昧终是愚昧。
Coroana celor înțelepți este bogăția lor, dar nechibzuința proștilor este nechibzuință.
25 作真见证的,救人性命; 吐出谎言的,施行诡诈。
Un martor adevărat eliberează suflete, dar un martor înșelător vântură minciuni.
26 敬畏耶和华的,大有倚靠; 他的儿女也有避难所。
În teama de DOMNUL este încredere puternică, și copiii lui vor avea un loc de scăpare.
27 敬畏耶和华就是生命的泉源, 可以使人离开死亡的网罗。
Teama de DOMNUL este un izvor de viață, ca să depărteze de capcanele morții.
În mulțimea poporului stă onoarea împăratului, dar în lipsa poporului este nimicirea prințului.
29 不轻易发怒的,大有聪明; 性情暴躁的,大显愚妄。
Cel încet la furie este omul unei mari înțelegeri, dar cel al unui duh nerăbdător înalță nechibzuință.
O inimă sănătoasă este viața cărnii, dar invidia este putregaiul oaselor.
31 欺压贫寒的,是辱没造他的主; 怜悯穷乏的,乃是尊敬主。
Cel ce oprimă pe sărac ocărește pe Făcătorul său, dar cel ce îl onorează are milă de sărac.
32 恶人在所行的恶上必被推倒; 义人临死,有所投靠。
Cel stricat este alungat în stricăciunea lui, dar cel drept are speranță în moartea sa.
33 智慧存在聪明人心中; 愚昧人心里所存的,显而易见。
Înțelepciunea se odihnește în inima celui ce are înțelegere, dar ce este în mijlocul proștilor este făcut cunoscut.
Dreptatea înalță o națiune, dar păcatul este ocară pentru orice popor.
Favoarea împăratului este îndreptată spre un servitor înțelept, dar furia lui este împotriva celui ce aduce rușinea.