Thuchihbu 21
1 Pathen in vadung twi alon sahna nom nom’a alonsah banga, lengpa lungthim jong ahei lele thei ahi.
Inima împăratului este în mâna DOMNULUI, precum râurile de ape: el o întoarce oriîncotro voiește.
2 Mihem in achonna lam lam chu amit mun dih asa-jin, hinlah Pakaiyin mihem lungthim akhol chil jin ahi.
Fiecare cale a omului este dreaptă în propriii ochi, dar DOMNUL cumpănește inimile.
3 Kilhaina gantha sang in, thildih bol’a thu adih a tanding hi, Pakai lunglhaina ahijoi.
A face dreptate și judecată este pentru DOMNUL mai bine primit decât sacrificiul.
4 Kiletsahna lungthim pua mitha chule miphalou ho natoh aboncha chonset jeng ahi.
O privire măreață și o inimă mândră și arătura celui stricat, sunt păcat.
5 Miching hon gunchutah’a tohgon anei jouseu abulhing thei jin, amavang amin mei meiya natong ho alhasam teijin ahi.
Gândurile celui harnic tind doar la abundență dar ale fiecăruia care este pripit doar la lipsă.
6 Jou le nal thoa nei le gou kichom khom jouse amangthah ding bep ahin, thina thang kisong tobang ahibouve.
Obținerea de tezaure printr-o limbă mincinoasă este o deșertăciune aruncată încolo și încoace de cei ce caută moartea.
7 Thu adih’a tanding mihon anahsah lou jeh un, miphalou pumthoa natong hon pannabei jin asumang jitauve.
Jaful celor stricați îi va nimici, pentru că refuză să facă judecată.
8 Themmona neipan lamdih ajot jipon, lungthim thengpa lam lhahna adih jing in ahi.
Calea omului este perversă și sucită, dar cât despre cel pur, lucrarea lui este dreaptă.
9 Numei hanse khat toh'in nom khat’a chenkhom sang in, chungden in-vum’a chen ding aphajoi.
Mai bine este să locuiești într-un colț al acoperișului casei, decât cu o femeie arțăgoasă într-o casă largă.
10 Miphalou lhagao’in thilse jeng bou angai chan, aheng akom in jong ama’a kon’in khotona amu jipoi.
Sufletul celui stricat dorește răul; aproapele său nu găsește favoare în ochii lui.
11 Panna beija mi tot chaveipa gotna akipeh teng, milham in chih-nan anei theijin chule miching ho akihil chan in hetna akibelep ji'e.
Când batjocoritorul este pedepsit, cel simplu este făcut înțelept; și când cel înțelept este instruit, primește cunoaștere.
12 Midih chu miphalou in amelchih jing in, miphalou vang chu achunga hamsetna lhung tei ding ahi.
Omul drept cu înțelepciune ia aminte la casa celui stricat, dar Dumnezeu răstoarnă pe cei stricați din cauza stricăciunii lor.
13 Koi hileh migenthei akateng kijahmosah chu, ama kana ahung lhun teng koiman ajah phah peh lou ding ahi.
Oricine își astupă urechile la strigătul săracului, va striga și el, dar nu va fi ascultat.
14 Aguh’a kipa thilpeh hin alunghang jong adamsah thei jin, koima hetlouva nehguh kipe hin lungsat jong adaisah jitai.
Un dar dat în taină potolește mânia, și o răsplată în sân, furia aprinsă.
15 Thu adih’a kitan hin midih akipasah in, hinlah miphalou ho ding in tijat umtah ahi.
Este bucurie pentru cel drept să facă judecată, dar nimicire va fi celor ce lucrează nelegiuire.
16 Mi koi hileh hetkhen themna’a kon lamvaija vahmang chan chu, mithi hotoh kivop khomna ding mun ajot ahitai.
Omul care rătăcește în afara căii înțelegerii va rămâne în adunarea celor morți.
17 Tahsa nopsahna lamjeng lhangai hochun vaichatna akimudiu ahin, koi hijongleh jule noplenna-a kipe hochu itihchan hijongleh haodoh loudiu ahi.
Cel ce iubește plăcerea va fi un om sărac; cel ce iubește vinul și untdelemnul nu va fi bogat.
18 Koi hileh min akhoto ding jeng ngaicha a chu, vaicha pum’a umjing ding, chule ju-a lop jong haodoh thei lou ding ahi.
Cel stricat va fi o răscumpărare pentru cel drept și călcătorul de lege pentru cel integru.
19 Numei lungkhoh le lungsa jing, jia neija chen khom sang in, thei phahlou neldi gam’a chen aphajoi.
Mai bine este să locuiești în pustie, decât cu o femeie certăreață și mânioasă.
20 Miching chenna in-ah nei le gou lutah tah aum in, hinlah mingol in abonchan ane-mang jitai.
Este un tezaur de dorit și untdelemn în locuința înțeleptului, dar un om prost le cheltuiește complet.
21 Koi hileh chonphatna lam khohsah a, chule mi khotona neipa chun jabolna amu tei ding ahi.
Cel ce urmează dreptate și milă găsește viață, dreptate și onoare.
22 Miching mihatpa chenna khopi jong akholchil soh keijin, chule akisonpi pen-u kulpi jong alekhup’a asuhchim hel ding ahi.
Un om înțelept escaladează cetatea celui tare și dărâmă tăria încrederii ei.
23 Koi hileh thipkhen cha um’a lei kituh tang chu, gim le hesohna’a jong kivengdoh ding ahi.
Oricine își ține gura sa și limba sa, își ține sufletul lui de la tulburare.
24 Mi noise le kiletsahna jong hi, pannabeija tot chaveipa kiseina ahibouve.
Batjocoritor mândru și îngâmfat este numele lui, al celui ce lucrează în furie mândră.
25 Mi thase ho chu aduchat uvin achamlou’a thina alhut ahi. Ajeh chu amahon akhut-u mangcha’a natoh ding anom pouve.
Dorința celui leneș îl ucide, fiindcă mâinile lui refuză să muncească.
26 Miphalou hon nitin in anei asit jing un, miching in anei ahom in, akile lah ngai poi.
El dorește cu lăcomie cât este ziua de lungă, dar cel drept dă și nu se zgârcește.
27 Miphalou ho kilhaina gantha chu thet umtah ahina chungchon in, phatlouna lungpun hin phaldoh taleu, ichan geija thet um cheh ding hitam!
Sacrificiul celui stricat este urâciune; cu cât mai mult când îl aduce cu o minte stricată?
28 Jou le nal seija hettohsah’a pang ho suhbeija um ding, hinlah adih’a hettohsah’a pangpa thusei min angaipeh jing ding ahi.
Un martor fals va pieri, dar omul care ascultă vorbește statornic.
29 Miphalou chu adihlou’in aki ngamsah jin, hinlah midih chun atoh masang in ageltoh masa jin ahi.
Un om stricat își înăsprește fața, dar cel integru își conduce calea.
30 Mihem chihna le hetkhen themna chule aguh a kithumop themna chengsea kon hin, Pakai deh-jou ding aum poi.
Nu este nici înțelepciune, nici înțelegere, nici sfat împotriva DOMNULUI.
31 Galsat nikhoa manchah din sakol gonsan aum in, hinlah gal-jona hi Pakaija kon bou ahi.
Calul este pregătit pentru ziua bătăliei, dar siguranța este a DOMNULUI.
