Thuchihbu 17
1 Insunga kiboina pum’a golvah bolsang in, an-keoseh kineh a lungmonga um aphajoi.
Mai bine o bucată de pâine uscată și liniște cu ea, decât o casă plină de carnea sacrificiilor cu ceartă.
2 Soh chingtah chu apupa chapa ahin, chule adihlouva chonpa chunga jong vaihom in apang jin, hiche sohpa chu apupa nei le gou aboncha achapate toh sopi khat banga kihom ding ahi.
Un servitor înțelept va conduce peste un fiu care aduce rușine și va avea parte de moștenire între frați.
3 Thil solna bel chu dangka solna kimang ahin, mei-khuh sung hi sana solna ahi. Hinlah Pakai hi lungput aboncha patepna ahi.
Creuzetul este pentru argint și cuptorul pentru aur, dar DOMNUL încearcă inimile.
4 Miphalou in akamsunga thilphalou seipa thusei bou angai nom in, chule mijou in jong jou le nal thoa leigui kilehpel chu angai nom in ahi.
Un făptuitor al stricăciunii dă atenție buzelor înșelătoare, și un mincinos deschide urechea la o limbă rea.
5 Vaicha noisea tot chaveipa chun asempa Pathen ataitom ahin, mi vangset pat’a kipah chun gimbolna ato tei ding ahi.
Oricine batjocorește pe sărac ocărăște pe Făcătorul său, și cel care se bucură la dezastre nu va rămâne nepedepsit.
6 Tehseho ding in atute hi alallukhuh-u ahin, chapate loupina hi apateu ahi.
Copiii copiilor sunt coroana bătrânilor și gloria copiilor sunt părinții lor.
7 Mingol ho din thu ngaitah’a kisei hi pannabei ahin, milen milal te ang sunga jou le nal’a thu kisei jong pannabei ahibouve.
Prostului nu i se potrivește o vorbire aleasă; cu atât mai puțin buze mincinoase unui prinț.
8 Aguh’a thilpeh kiti hi apepa din vangbohna tobang ahin, hijeh chun achena jousea khang ding ahi.
Un dar este asemenea unei pietre prețioase în ochii celui ce îl are; oriîncotro se întoarce, prosperă.
9 Koi hileh suhkhelna ngaidam thei chun, ngailutna angaichat jing ahin, hinlah miphul phul pan vang gol le pai akikhenpi jin ahi.
Cel ce acoperă o fărădelege caută iubire, dar cel ce tot repetă un lucru separă prieteni buni.
10 Mingol jakhat vei akichup sang in, thil hetthemna neipa ding in akihilna jeng jong asanji ahei.
O mustrare își găsește loc mult mai adânc la un om înțelept, decât o sută de lovituri la un prost.
11 Engsetna nei mi chun doumah jeng ahol le jin, amatoh kitoh ding in sottol engse ahung lo jitai.
Un om care face rău caută numai rebeliune; de aceea împotriva lui va fi trimis un mesager crud.
12 Mikhat in mingol khat angol pat’a akimaitopi sang in, savom nou akilo-doh nungsanga api kimaitopi aphajoi.
Mai bine să întâlnească un om o ursoaică jefuită de puii ei, decât un prost în nechibzuința lui.
13 Mihem in thilpha khat thilsea alethuh teng, a-insunga thilse cheng jing ding ahi.
Oricine răsplătește cu rău pentru bine, răul nu se va depărta de casa lui.
14 Kitoma ahung um teng twiput tobang'in ahung pot jin, ajeh chu kitomona aso masanga kikhen tel aphajoi.
Începutul certei este ca atunci când cineva dă drumul la ape; de aceea părăsește cearta înainte să fii amestecat în ea.
15 Athemmo lha kanga athem-jo mo chansahna hileh, Pakai dinga anitah lhonna dei umlou ahi.
Cel ce declară drept pe cel stricat și cel ce condamnă pe cel drept, chiar amândoi sunt urâciune pentru DOMNUL.
16 Lungthimbei mingol in chihna kichohna ding sum akhol ngei poi.
La ce folosește un preț în mâna unui prost pentru a obține înțelepciune, văzând că nu are inimă pentru aceasta?
17 Golngai chun phattin in mi alungset in, sopi kiti hi akitho khom dinga hung peng ahi.
Un prieten iubește în toate timpurile, și un frate este născut pentru timpuri de restriște.
18 Lungthim neilou mihem chu bat-san apang jin, hitichun aheng akom hoa batsah nan apang bep e.
Un om lipsit de înțelegere bate palma și devine garant în prezența prietenilor săi.
19 Suhkhel ding ging lou mihem chun kinah baotam adei ahin, ain kotpi paopia kiletsah pan manthahna jeng agon ahibouve.
Cel ce iubește cearta iubește fărădelegea, și cel ce își înalță poarta caută distrugere.
20 Mihem lungput dihlou kiti chu akhang thei pon, jou le nal seija pang kamsung jong vangsetna’a lhalut teiji ahi.
Cel ce are o inimă perversă nu găsește niciun bine, și cel ce are o limbă perversă cade în ticăloșie.
21 Chapa ngol hi ahingpa dinga gimna bep ahin, hiche mingolpa hing chu akipah thei poi.
Cel ce dă naștere unui prost face aceasta spre întristarea lui, și tatăl unui nebun nu are bucurie.
22 Lung kipana hi damna pipen ahin, lamvaija um chu gu le chang dinga doulal um ahi.
O inimă veselă face bine ca un medicament, dar un duh frânt usucă oasele.
23 Thu adih a tan sang in, miphalou hon sum-guh ane jiuvin, thudih chu achekhel sah jitauve.
Un om stricat ia un dar din sân ca să strice căile judecății.
24 Thil jouse hetthemna nei mi chun chihna lam jeng aven, ajon in, hinlah mingol chun leiset kol mang avelen ahi.
Înțelepciune este înaintea celui ce are înțelegere, dar ochii unui prost sunt ațintiți la marginile pământului.
25 Chapa in apa lunggimna asodoh peh in, anu dinga gimna tah ahi.
Un fiu prost este o mâhnire pentru tatăl său și amărăciune pentru cea care l-a născut.
26 Midih ahilou lam’a leosah kiti apha pon, vaihom milen milal jep ding jong thildih ahipoi.
De asemenea să pedepsești pe cel drept nu este bine, nici să lovești pe prinți pentru echitate.
27 Thu kisei ngaija chu hetna anei jin, chule lungneng tah’a thusei mi chun hetkhenna anei ahi.
Cel ce are cunoaștere își cruță cuvintele, și un om al înțelegerii are un duh ales.
28 Mingol jeng jong thipbeh cha aum teng, miching bang in akigel jin, hitobang michun akam akeh lou teng, miching tah bang in akigel-ji bouve.
Chiar un nebun este considerat înțelept când își ține gura, și cel ce își închide buzele ca om chibzuit.
