Matthew 27
1 Buna buisi bukia, bapfumu zioso zi banganga Nzambi ayi bakulutu ba Bayuda bakutakana ayi bawizana mu tomba diluaku di bamvondila Yesu.
Când a venit dimineața, toți preoții de seamă și bătrânii poporului au ținut sfat împotriva lui Isus, să îl ucidă.
2 Bankanga minsinga, bannata ayi banyekula mu mioko mi nyadi Pilatu.
Și legându-l, l-au dus și l-au predat lui Pontius Pilat, guvernatorul.
3 Yuda, mutu wuyekula Yesu bu kamona ti bazengila Yesu nkanu wu lufua, wumona phasi mu ntima; diawu wuyenda vutula makumatatu ma zimbongo zi bisengo kuidi bapfumu banganga Nzambi ayi kuidi bakulutu ba Bayuda.
Atunci Iuda, care l-a trădat, când a văzut că a fost condamnat, s-a căit și a adus înapoi cei treizeci de arginți marilor preoți și bătrânilor,
4 Mbadi wuba kamba: —Mbeni vola masumu bila ndiekudi mutu wukambu vanga kadi kiasa. Bawu bamvutudila: —Momo masi tutala ko! Matedi kuaku!
Spunând: Am păcătuit prin aceea că am trădat sângele nevinovat. Dar ei au spus: Ce ne pasă nouă? Te privește!
5 Buna wusia loza zimbongo beni vana tsi, muna Nzo Nzambi, wubotuka ayi wuyenda kidengidika.
Și el aruncând arginții în templu, a plecat; și s-a dus și s-a spânzurat.
6 Bapfumu banganga Nzambi zitota zimbongo beni ayi zituba ti: —Tuisi ko minsua mu tula zimbongo ziphila yayi mu kesi yi makaba ma Nzo Nzambi bila ziawu zidi zimbongo zi menga.
Dar preoții de seamă au luat arginții și au spus: Nu este legiuit să îi punem în vistierie, pentru că este prețul sângelui.
7 Buna bamana wizana, basumba tsola mu zimbongo beni muingi bazikilanga banzenza. Tsola beni yiba yi mutu wumosi wuba bumbanga zinzungu zituma.
Și au ținut sfat și au cumpărat cu ei câmpul olarului, ca să îngroape pe străini în el.
8 Diawu nate buabu tsola beni yintedolongo: “Tsola yi menga”.
De aceea câmpul acela a fost numit câmpul sângelui, până în ziua de azi.
9 Buawu bobo budedikinina mambu mabikula mbikudi Yelemi ti: Babonga makumatatu ma zimbongo zi bisengo, yawu thalu yizenga bana ba Iseli mu diambu diandi
Atunci a fost împlinit ce fusese spus prin profetul Ieremia, spunând: Și au luat cei treizeci de arginți, prețul celui prețuit, pe care cei dintre copiii lui Israel l-au prețuit;
10 Ayi ziawu basumbila tsola yi mutu wumbumbanga zinzungu zituma banga bobo Pfumu kathumina.
Și i-au dat pentru câmpul olarului, așa cum mi-a rânduit mie Domnul.
11 Buna Yesu wutelama va ntuala nyadi, ayi niandi wunyuvula: —Ngeyo widi ntinu Bayuda e? Yesu wumvutudila: —Nyinga! Yidi banga bu tubidi.
Și Isus a stat în picioare înaintea guvernatorului; și guvernatorul l-a întrebat, spunând: Ești tu Împăratul iudeilor? Și Isus i-a spus: Tu spui.
12 Vayi thangu bapfumu banganga Nzambi ayi bakulutu ba Bayuda bu bayiza kumfunda, niandi kasia vutula kadi diambu ko.
Și când a fost acuzat de preoții de seamă și bătrâni, nu a răspuns nimic.
13 Pilatu wunyuvula: —Wulembo wi kuaku mambu momo balembo kufundila e?
Atunci Pilat i-a spus: Nu auzi câte lucruri aduc ei mărturie împotriva ta?
14 Vayi Yesu kadi diambu dimosi kasia vutula ko. Diawu nyadi kasiminina buwombo.
Și nu i-a răspuns la nicio vorbă; așa că guvernatorul se minuna foarte mult.
15 Kifu kiba yawu, mu thangu nyengo, nyadi, wuba totulanga mutu wumosi wunloko, wowo wuba nlombongo kuidi batu.
Și la acea sărbătoare guvernatorul avea obiceiul să elibereze oamenilor un prizonier, pe care îl voiau.
16 Vayi mu thangu yina, mutu wumosi wuyenda tsangu, wuba mu nloko dizina diandi Balabasi.
Pe atunci aveau un prizonier faimos, numit Baraba.
17 Nkangu bu wukutakana, Pilatu wuba yuvula: —A nani lutidi ndiluyekudila, Balabasi voti Yesu wuba ntedilanga Klisto e?
De aceea când erau adunați, Pilat le-a spus: Pe care voiți să vi-l eliberez? Pe Baraba, sau pe Isus, care este numit Cristos?
18 Bila wuzaba kuandi ti mu diambu di kikhenene banyekudila Yesu.
Fiindcă știa că din cauza invidiei l-au predat.
19 Mu thangu Pilatu kavuanda va kundu ki kizuzi ku tilibinadu, nketoꞌandi wumfidisila thumu yayi: —Kadi kota mambu ma mutu wowo wu busonga bila mu builu buabu phasi mbueni, mu ndozi, mu diambu diandi!
Pe când el era așezat pe scaunul de judecată, soția sa a trimis la el, spunând: Să nu ai nimic a face cu acel om drept; fiindcă azi am suferit multe în vis din cauza lui.
20 Vayi bapfumu banganga Nzambi ayi bakulutu ba Bayuda beka sindisila nkangu wu batu muingi batuba ti bayekula Balabasi vayi bavonda Yesu.
Dar preoții de seamă și bătrânii au convins mulțimile ca să îl ceară pe Baraba, iar pe Isus să îl nimicească.
21 Buna nyadi wuba yuvula diaka: —A nani lutidi ndiluyekudila muna badi bawu buadi e? Batuba: —Balabasi!
Guvernatorul a răspuns și le-a zis: Pe care dintre cei doi voiți să vi-l eliberez? Iar ei spuneau: Pe Baraba.
22 Pilatu wuba yuvula: —A vayi mbi phangila Yesu, wubeti tedilanga Klisto e? Bawu boso bavutula: —Wumbanda va dikulusi!
Pilat le-a spus: Atunci ce să fac cu Isus, care este numit Cristos? Iar ei toți i-au spus: Să fie crucificat.
23 Pilatu wuyuvula: —Diambu mbi dimbimbi kavengi e? Vayi baluta yamikina ngolu: —Wumbanda va dikulusi!
Iar guvernatorul a spus: De ce, ce rău a făcut? Dar ei strigau și mai tare, spunând: Să fie crucificat.
24 Pilatu bu kamona ti kalendi buela vanga kadi diambu dimosi ko ayi divunzi ditona, wubonga nlangu; wusukula mioko va ntuala batu boso ayi wukamba: —Ndisi ko bila mu menga ma mutu wawu. Vayi beno veka matedi!
Când Pilat a văzut că nu poate fi de niciun folos, ci mai degrabă s-a făcut tumult, a luat apă și și-a spălat mâinile înaintea mulțimii, spunând: Sunt nevinovat de sângele acestui om drept. Vă privește!
25 Batu boso bavutula: —Bika menga mandi mabua va beto ayi va bana beto!
Atunci tot poporul a răspuns și a zis: Sângele lui fie asupra noastră și asupra copiilor noștri.
26 Pilatu wubayekudila Balabasi. Bu kamana betisa Yesu bikoti, wunyekula mu mioko miawu muingi bambanda va dikulusi.
Atunci le-a eliberat pe Baraba; și după ce l-a biciuit pe Isus, l-a predat să fie crucificat.
27 Masodi ma nyadi makotisa Yesu ku khati nzo ayi makutikisa dikabu di masodi mu kunzungidila.
Atunci soldații guvernatorului l-au luat pe Isus în sala de judecată și au adunat în jurul lui toată ceata de soldați.
28 Bamvula minledi miandi ayi bamvuika yunga ki mbuaki.
Și l-au dezbrăcat și i-au pus o robă stacojie.
29 Bavanga budu ki kipfumu ki zitsendi, bamvuika kiawu ku ntu; bansimbisa nti va koko kuandi ku lubakala, bamfukimina, bansekinina ayi batuba: —Mboti e, Ntinu wu Bayuda!
Și după ce au împletit o coroană de spini, au pus-o pe capul lui; și o trestie în mâna lui dreaptă și îngenuncheau în fața lui și își băteau joc de el, spunând: Bucură-te, Împăratul iudeilor.
30 Banlobudila madita bosi babonga nti, wawu baba kunzubanga ku ntu.
Și scuipând asupra lui, au luat trestia și îl loveau în cap.
31 Buna bamanisa kunsekinina, bamvula yunga beni; bamvuika minledi miandi bosi bannata muingi bambanda va dikulusi.
Și după ce l-au batjocorit, l-au dezbrăcat de robă și l-au îmbrăcat cu hainele lui și l-au dus să îl crucifice.
32 Bu baba totuka, badengana mutu wumosi mu nzila, dizina diandi Simoni wuba muisi Silene, bankuika kanata dikulusi.
Și pe când ieșeau, au găsit un om din Cirene, numit Simon; pe el l-au constrâns să îi ducă crucea.
33 Batula ku buangu kimosi baba ntedilanga ngolongota. Tsundu Ngolongota: “Buangu ki mvesi wu ntu”,
Și când au ajuns la un loc numit Golgota, căruia i se spune Locul Căpățânii,
34 kuna bamvanina vinu kisobakana ayi kiti ki ndudi muingi kanua. Buna kabimba, wumanga ku kinua.
I-au dat să bea oțet amestecat cu fiere. Și gustând, a refuzat să bea.
35 Buna bamana ku mbanda va dikulusi, babula tsombo mu diambu di kabana minledi miandi.
Și l-au crucificat și și-au împărțit hainele lui, aruncând sorți; ca să se împlinească ce fusese spus de profetul: Și-au împărțit hainele mele între ei și pe cămașa mea au aruncat sorți.
36 Mbadi bavuanda kuna mu kunsunga.
Și șezând, soldații îl vegheau acolo.
37 Batula muna dikulusi tini ki dibaya vana mbata ntuꞌandi, musonama bila kioki banzengila nkanu: “Niandi niawu Yesu, ntinu wu Bayuda”.
Și i-au pus deasupra capului său acuzația lui în scris: ACESTA ESTE ISUS ÎMPĂRATUL IUDEILOR.
38 Bidovula biodi bibandu va dikulusi va kimosi ayi Yesu, wumosi ku koko ku lubakala, wunkaka ku koko ku lumoso.
Tot atunci au fost crucificați cu el doi tâlhari, unul la dreapta și altul la stânga.
39 Batu bobo baba mviokila vana, baba kumfinga, baba nikunanga mintu
Și cei ce treceau îl înjurau, clătinând din cap,
40 ayi baba nyoluka: —E! Ngeyo mutu wuntiolumunanga Nzo Nzambi ayi kuyitungila diaka mu bilumbu bitatu; wukivukisa ngeyo veka. Enati widi Muana Nzambi, kuluka va Dikulusi!
Și spunând: Tu care distrugi templul și îl zidești în trei zile, salvează-te pe tine însuți. Dacă ești tu Fiul lui Dumnezeu, coboară de pe cruce.
41 Bapfumu banganga Nzambi, minlongi mi Mina ayi bakulutu ba Bayuda mamvawu bansekinina ayi bakamba:
Și la fel, batjocorindu-l, preoții de seamă, cu scribii și bătrânii, spuneau:
42 —A! Niandi wuvukisidi batu bankaka vayi niandi veka kalendi kukivukisa ko e! Enati niandi widi ntinu Iseli, kakulumuka va dikulusi muingi tunkikinina.
Pe alții i-a salvat; pe sine însuși nu se poate salva. Dacă este el Împăratul lui Israel, să coboare acum de pe cruce și îl vom crede.
43 Niandi diana diandi didi mu Nzambi, bika kamvukisa buabu enati weta kunzola; bila niandi wuba ntubanga: “Ndidi Muana Nzambi.”
S-a încrezut în Dumnezeu; să îl scape acum, dacă îl dorește. Fiindcă a spus: Sunt Fiul lui Dumnezeu.
44 Bidovula biobi bibandu yandi va kimosi va dikulusi mamvawu bobo baba kumfingila.
De asemenea tâlharii care erau crucificați împreună cu el, îl ocărau cu aceleași cuvinte.
45 Tona thangu midi nate thangu yintatu mu masika, ntoto wumvimba wuba mu tombi kinkobo.
Iar de la ora șase s-a făcut întuneric peste toată țara, până la ora nouă.
46 Nduka-nduka mu thangu yintatu Yesu wuyamikina mu ndinga yingolo: —Eli, Eli, Lama sabakatani e? Bu dinsundula: Nzambi ama! Nzambi ama! Bila mbi wundiekudidi e?
Și pe la ora nouă, Isus a strigat cu voce tare, spunând: Eli, Eli, lama sabactani? Care este tradus: Dumnezeul meu, Dumnezeul meu, de ce m-ai părăsit?
47 Batu bankaka, bobo batelama vana bu bawa bobo, batuba: —Eli kantela.
Și unii din cei ce stăteau acolo în picioare, când au auzit, au spus: Acesta cheamă pe Ilie.
48 Wumosi mu bawu, wuzawula, wuyenda bonga eponzi, wukifulusa mu vnu kidi ngami; wukisomika va tsongi nti bosi wumvana muingi kanua.
Și imediat, unul dintre ei a alergat și a luat un burete și l-a umplut cu oțet și l-a pus într-o trestie și i-a dat să bea.
49 Vayi bankaka bakamba: —Bika tutala kani Eli weka kuiza mvukisa.
Dar ceilalți spuneau: Lăsați-l, să vedem dacă va veni Ilie să îl salveze.
50 Yesu wubuela yamikina diaka mu ndinga yingolo; buna wuzenga vumunu.
Iar Isus, după ce a strigat din nou cu voce tare și-a dat duhul.
51 Muna thangu beni kaka lido yi Nzo Nzambi yikanzuka mu ndambu zizole tona kuna yilu nate ku tsi. Ntoto wunikuka, matadi mabasuka,
Și iată, perdeaua templului s-a rupt în două, de sus până jos; și pământul s-a cutremurat și stâncile s-au despicat;
52 biziami bizibuka, batu banlongo bawombo bafua bafuluka.
Și mormintele au fost deschise; și multe trupuri ale sfinților care adormiseră, s-au ridicat;
53 Batotuka mu biziami. Yesu bu kafuluka buna bakota mu divula dinlongo. Batu bawombo baba mona kuna.
Și au ieșit din morminte, după învierea lui, au intrat în sfânta cetate și s-au arătat multora.
54 Pfumu yi masodi ma Loma ayi momo maba yandi mu sunga Yesu bu bamona phila ntoto wunikukina ayi mambu moso momo phila mavangimina, bamona boma yiwombo ayi batuba: —Bukiedika kuandi ti mutu wowo bedi Muana Nzambi!
Și centurionul și cei ce erau cu el veghind pe Isus, văzând cutremurul și lucrurile care fuseseră făcute, s-au temut foarte tare, spunând: Cu adevărat, acesta a fost Fiul lui Dumnezeu.
55 Baketo bawombo baba vana, thama baba ntadila. Bawu baba nlandakananga Yesu tona ku Ngalili mu diambu bansadila.
Acolo erau și multe femei, privind de departe, care îl urmaseră din Galileea pe Isus, servindu-i,
56 Mu bawu muba: Maliya muisi Mangadala, Maliya ngudi yi Zaki ayi Zozefi ayi ngudi yi bana ba Zebede.
Între care era Maria Magdalena și Maria, mama lui Iacov și Iose, și mama copiilor lui Zebedei.
57 Va thangu masika, mutu wumosi wu kimvuama, muisi Alimate, dizina diandi Zozefi, wuba nlonguki wu Yesu,
Și când s-a înserat, a venit un om bogat din Arimateea, numit Iosif, care era și el discipol al lui Isus;
58 wuyenda lomba nitu yi Yesu kuidi Pilatu. Buna Pilatu wuvana minsua muingi bamvana yawu.
Acesta a mers la Pilat și a cerut trupul lui Isus. Atunci Pilat a poruncit să îi fie dat trupul.
59 Zozefi wubonga nitu, wuyizinga mu dilasola di lino yi vedila.
Și Iosif, după ce a luat trupul, l-a înfășurat într-o pânză curată de in,
60 Wuyitula mu dibumbi diandi dimona, disokolo mu ditadi. Wunengumuna ditadi dimosi dinneni va muelo wu dibumbi. Bosi wuyenda kuandi.
Și l-a pus într-un mormânt nou, al lui însuși, pe care îl tăiase în stâncă; și a rostogolit o piatră mare la ușa mormântului și a plecat.
61 Maliya muisi Mangadala ayi Maliya mankaka baba bavuanda ku ndambu yinkaka yitalini ayi dibumbi.
Și acolo erau Maria Magdalena și cealaltă Marie, șezând cu fața la mormânt.
62 Lumbu ki khubumunu bu kivioka, mu lumbu kilanda, bapfumu banganga Nzambi ayi Bafalisi bayenda kuidi Pilatu.
Și a doua zi, care urmează zilei pregătirii, preoții de seamă și fariseii s-au adunat la Pilat,
63 Bankamba: —A pfumu! Tulembo tebuka moyo ti mutu wowo wu luvunu bu kabedi moyo wubedi tubanga ti: “Ndiela fuluka bilumbu bitatu bu biela vioka:”
Spunând: Domnule, ne amintim că înșelătorul acela a spus pe când era încă în viață: După trei zile, voi învia.
64 Diawu bulutidi mboti wuvana minsua basunga dibumbi nate bilumbu bitatu bivioka muingi minlonguki miandi mibika kuenda yibi nitu andi bila nganu miela kamba batu ti wufulukidi mu bafua. Buna luvunu beni luela viatuka tezo ayi viokila lolo lutheti mu mbimbi.
De aceea poruncește ca mormântul să fie asigurat până a treia zi, ca nu cumva să vină discipolii lui noaptea să îl fure și să spună poporului: A înviat dintre morți; atunci rătăcirea de pe urmă va fi mai rea decât cea dintâi.
65 Pilatu wuba vutudila: —Bonganu masodi, yendanu, lusunga ziami boso bu luzodidi.
Pilat le-a spus: Aveți o gardă; duceți-vă și asigurați-l cum puteți.
66 Bayenda, bazibika bumboti dibumbi mu tula dimbu mu ditadi, ayi babika masodi.
Așa că ei au plecat și au asigurat mormântul, sigilând piatra și punând o gardă.
