Matthew 18
1 Muna thangu yina, minlonguki miyiza kuidi Yesu ayi minyuvula: —Buna nani lutidi munneni mu Kipfumu ki Diyilu e?
În ceasul acela, ucenicii au venit la Isus și au zis: “Cine este cel mai mare în Împărăția cerurilor?”
2 Yesu wutumisa muana lezi, wuntelimisa va khatitsikꞌawu
Isus a chemat la Sine un copilaș, l-a așezat în mijlocul lor
3 ayi vutuba: —Bukiedika ndikulukamba enati lukadi balula mavanga ayi enati lukadi kituka banga bana balezi, lulendi kota ko mu Kipfumu ki Diyilu.
și le-a zis: “Adevărat vă spun că, dacă nu vă veți întoarce și nu veți fi ca niște copilași, nu veți intra nicidecum în Împărăția cerurilor.
4 Diawu woso mutu wowo wukukikulula banga muana wawu, buna niandi lutidi munneni mu Kipfumu ki Diyilu.
Așadar, oricine se smerește ca acest copilaș este cel mai mare în Împărăția Cerurilor.
5 Ayi woso mutu wowo wunyakulu muana lezi wuphila yayi mu dizina diama, minu kuandi kayakudi.
Oricine primește un astfel de copilaș în numele meu mă primește pe mine,
6 Woso mutu wumbuisa mu masumu wumosi mu bana balezi bobo bakunguilukilanga, bulutidi mboti bankanga ditadi dinneni diodi beti nikina zitheti mu tsingu bosi bandiamisa ku tsi mbu.
dar oricine face să se poticnească unul dintre acești copilași care cred în mine, ar fi mai bine pentru el dacă i s-ar atârna de gât o piatră de moară uriașă și s-ar scufunda în adâncul mării.
7 A nga mabienga va nza mu diambu di ziphila-phila zi mambu momo meti buisa batu mu masumu! Mambu beni mafueti kaka kuiza vayi mabienga kuidi mutu wowo wuntonisanga mawu.
“Vai de lume, din pricina prilejurilor de poticnire! Căci trebuie să vină ocaziile, dar vai de persoana prin care vine ocazia!
8 Enati koko kuaku voti kulu kuaku kulembo buisi mu masumu buna mboti mu zenga kuawu ayi loza kuawu thama. Bila mboti wukota ku luzingu ayi koko kuzengo voti kulu kuzengo ayi mu lozo ku mbazu yika yizimanga ko ayi mioko miodi miduka voti malu muadi maduka. (aiōnios g166)
Dacă mâna sau piciorul tău te face să te poticnești, taie-le și leapădă-le de la tine. Este mai bine pentru tine să intri în viață mutilat sau schilodit, decât să ai două mâini sau două picioare pentru a fi aruncat în focul veșnic. (aiōnios g166)
9 Enati dieso diaku dieta kubuisa mu masumu, dovula diawu ayi loza diawu ku thama! Bila bulutidi mboti mu kota ku luzingu mu kambu dieso ayi lozo ku mbazu yi bulungi ayi meso muadi maduka. (Geenna g1067)
Dacă ochiul tău te face să te poticnești, smulge-l și aruncă-l de la tine. Este mai bine pentru tine să intri în viață cu un singur ochi, decât să ai doi ochi pentru a fi aruncat în gheena de foc. (Geenna g1067)
10 Lukeba Lubika lenza kani muana wumosi mu bana balezi baba bila ndikulukamba zimbasi ziawu ku Diyilu zintelamanga mu zi thangu zioso va ntuala zizi ki Dise diama diodi widi ku Diyilu.
Ai grijă să nu disprețuiești pe unul dintre acești micuți, căci vă spun că în ceruri îngerii lor văd întotdeauna fața Tatălui meu care este în ceruri.
11 [Bila Muana Mutu wuyiza mu vukisa batu bobo bazimbala.]
Căci Fiul Omului a venit să salveze ceea ce era pierdut.
12 Buevi lumbanza e? Enati mutu beki khama yi mamemi vayi dimosi dizimbidi, buna kalendi bika ko luvua ayi divua di mamemi mankaka va mbata mongo mu kuenda tombi diodi dizimbidi e?
“Ce părere ai? Dacă un om are o sută de oi și una dintre ele se rătăcește, nu le lasă el pe cele nouăzeci și nouă, nu se duce la munte și nu o caută pe cea rătăcită?
13 Enati mueni diawu, bukiedika ndikulukamba, makamona khini mu diambu di dimemi dina viokila khini yoyi kadi mu luvua ayi vua lu mamemi momo makambu zimbala.
Dacă o găsește, cu siguranță vă spun că se bucură pentru ea mai mult decât pentru cele nouăzeci și nouă care nu s-au rătăcit.
14 Phila yimosi ayi Dise dieno didi ku Diyilu, kakadi zola ti muana wumosi mu bana balezi baba kazimbala.
Tot așa, nici Tatăl vostru, care este în ceruri, nu vrea să piară unul dintre acești prunci.
15 Enati khombꞌaku vengi mbimbi, yenda wuntala ngeyo veka ayi nkambi mbimbi yi kavengi va beno veka buadi. Enati wuwilukidi, buna vutudi khombꞌaku mu nzila yimboti.
Dacă fratele tău păcătuiește împotriva ta, du-te și arată-i greșeala lui, numai între tine și el. Dacă te ascultă, ai recâștigat pe fratele tău.
16 Vayi enati kakadi wilukila, buna bonga mutu wumosi voti batu buadi mu diambu mamo mantubu makindusu mu kimbangi ki batu buadi voti ki batu batatu.
Dar, dacă nu ascultă, ia cu tine încă unul sau doi, pentru ca, la gura a doi sau trei martori, orice cuvânt să fie confirmat.
17 Enati, kakadi wila batu beni, buna kamba mambu beni kuidi dibundu. Enati mengi kuandi wila dibundu, buna wuntalanga; banga Pakanu ayi mfutisi wu phaku.
Dacă refuză să-i asculte, spuneți acest lucru adunării. Dacă refuză să asculte și adunarea, să fie pentru voi ca un neam sau ca un vameș.
18 Bukiedika ndikulukamba ti mamo luela kanga vava ntoto, mela kangama ku Diyilu ayi mamo luela nianguna va ntoto mela niangunu ku Diyilu.
Adevărat vă spun că tot ce veți lega pe pământ va fi fost legat în cer și tot ce veți dezlega pe pământ va fi fost dezlegat în cer.
19 Ndikulukamba diaka enati batu buadi mu beno vava ntoto bawizini mu lomba dioso kuandi diambu, buna Dise diama diodi widi ku Diyilu wela kuba vana diawu.
Și iarăși, cu adevărat vă spun că, dacă doi dintre voi se vor învoi pe pământ cu privire la orice lucru pe care îl vor cere, li se va face de către Tatăl Meu care este în ceruri.
20 Bila vana vakutikini batu buadi voti batu batatu mu dizina diama, minu ndidi va khatitsikꞌawu.
Căci unde sunt doi sau trei adunați în numele Meu, acolo sunt și Eu în mijlocul lor.”
21 Piela wufikama vaba Yesu, wunyuvula: —A Pfumu! Zikhumbu zikua mbeki bu lemvukila khombꞌama wukuphangilanga mambu mambimbi e? Tsambuadi di zikhumbu kaka e?
Atunci Petru a venit și I-a zis: “Doamne, de câte ori va păcătui fratele meu împotriva mea, și eu îl voi ierta? Până de șapte ori?”
22 Yesu wumvutudila: —Nana, ndikadi kukamba ti tsambuadi di zikhumbu kaka vayi nate lusambudi lu zikhumbu bunda tsambuadi.
Isus i-a zis: “Nu-ți spun până la șapte ori, ci până la șaptezeci de ori câte șapte.
23 Diawu Kipfumu ki Diyilu kidedikini banga ntinu wuzola tanga bima biandi ayi bisadi biandi.
De aceea, Împărăția cerurilor se aseamănă cu un rege care voia să regleze conturile cu slujitorii săi.
24 Buna katona tanga bima biandi, bannatina kisadi kimosi kiba pholo andi yi kumi di mili di bitalanta.
Când a început să regleze, i s-a adus unul care îi datora zece mii de talanți.
25 Vayi bu kasia nunga ko futa; diawu pfumuꞌandi katumina ti bansumbisa niandi veka ayi nketoꞌandi ayi bana bandi ayi bima biandi bioso muingi pholo andi yifutama.
Dar, pentru că nu putea plăti, stăpânul său a poruncit să fie vândut, împreună cu soția, copiii și tot ce avea, și să se facă plata.
26 Vayi kisadi beni kifukama va malu mandi ayi kinleba: “Bika wumvibidila! Mandifuta pholoꞌaku yoso!”
Slujitorul a căzut, așadar, și a îngenuncheat înaintea lui, zicând: “Doamne, ai răbdare cu mine și îți voi plăti totul!”.
27 Pfumu wu kisadi kioki wummona kiadi, wunyekula ayi wunlemvukila pholoꞌandi yoso.
Stăpânul acelui rob, cuprins de compasiune, i-a dat drumul și i-a iertat datoria.
28 Kisadi beni bu katotuka, wudengana nkundi andi, muisi kisalu yandi; wundeva khama yimosi yi zidenali. Niandi wumbuila ayi wumfieta va dinga ayi wunkamba: “futa pholoꞌama”.
Dar robul acela a ieșit afară și a găsit pe unul din tovarășii săi de slujbă care îi datora o sută de denari; l-a apucat și l-a luat de gât, zicând: “Plătește-mi ce ai de plătit!”.
29 Nkundi andi wu kisalu wufukama ayi wunleba: “Bika wumvibidila! Mandifuta pholoꞌku.”
Și a căzut sluga lui la picioarele lui și l-a rugat, zicând: “Ai răbdare cu mine și-ți voi răsplăti!”.
30 Vayi wumanga vibidila, wuyenda kunkangisa nate kamanisa futa pholo yoso.
Dar el n-a vrut, ci s-a dus și l-a aruncat în temniță până ce va plăti ce i se cuvine.
31 Bakundi ba kisalu bankaka bamona kiadi kiwombo bu bamona bu viokila mambu moso. Diawu bayenda kambila pfumu kisalu mambu moso bu mabela.
Când au văzut tovarășii lui de slujbă ce se făcuse, s-au mâhnit foarte tare și au venit și au povestit stăpânului lor tot ce se făcuse.
32 Buna Pfumu beni wutumisa kisadi beni, wunkamba: “Widi kisadi kimbimbi! Minu ndilemvukila pholo yoso bila wundeba ngolo.
Atunci stăpânul său l-a chemat înăuntru și i-a zis: “Slugă ticăloasă! Ți-am iertat toată datoria aceea pentru că m-ai implorat.
33 A bila mbi wusi monina ko khombꞌaku kiadi, banga bobo minu ndimueniningi kiadi e?”
N-ar fi trebuit să ai și tu milă de tovarășul tău de slujbă, așa cum am avut eu milă de tine?”
34 Pfumu wufuema buwombo ayi wunyekula mu mioko mi batu bobo banyamisanga batu nate kela manisa futa pholoꞌandi yoso.
Stăpânul său s-a mâniat și l-a dat pe el torționarilor până când va plăti tot ce i se cuvenea.
35 Buawu bobo buela kuluvangila Dise diama didi ku Diyilu enati kadika mutu mu beno mengi lemvukila khombꞌandi mu ntima wukiedika.
Așava face și Tatăl meu ceresc cu voi, dacă nu-l veți ierta fiecare din inimă pe fratele vostru pentru greșelile lui.”
