John 4
1 Yesu bu kazaba ti Bafalisi bawa ti wukitula ayi wubotika minlonguki miwombo vioka Yowani,
Când a aflat Domnul că fariseii au auzit că Isus face și botează mai mulți ucenici decât Ioan
2 muaki niandi veka Yesu kasia botika mutu ko vayi minlongukimiandi kaka miba botikanga batu;
(deși nu Isus însuși boteza, ci ucenicii lui),
3 buna wukatuka mu Yuda, wuvutuka ku Ngalili.
a părăsit Iudeea și s-a dus în Galileea.
4 Kafueti kaka viokila va Samali.
Trebuia să treacă prin Samaria.
5 Buna wutula va divula dimosi di Samali bantedilanga Sikali, difikimini ayi nsitu wu Yakobi wowo kavana muanꞌandi Zozefi.
Și a ajuns la o cetate din Samaria, numită Sihar, lângă parcela de pământ pe care Iacov o dăduse fiului său Iosif.
6 Kuna kuba dibulu di nlangu di Yakobi. Yiba nduka-nduka midi, Yesu wuvuanda mu nkuefu wu dibulu bila phokongo yi nzietolo yiba yandi.
Acolo se afla fântâna lui Iacov. Isus, deci, fiind obosit de drum, s-a așezat lângă fântână. Era pe la ceasul al șaselea.
7 Zimbukila nketo wumosi wu muisi Samali wuyiza ku teka nlangu, Yesu wunkamba: —Wuphana nlangu wunua!
O femeie din Samaria a venit să scoată apă. Isus i-a zis: “Dă-mi să beau”.
8 Minlonguki miandi miyenda ku divula ku sumba bidia.
Căci ucenicii Săi plecaseră în cetate să cumpere mâncare.
9 Vayi nketo beni wunkamba: —Buna buevi ngeyo widi Nyuda wufueti kundombila nlangu wu nua minu nketo wu muisi Samali e? Bila Bayuda ayi basi Samali baba wizananga ko.
Atunci femeia samariteancă i-a zis: “Cum se face că Tu, care ești iudeu, ceri de la mine, o samariteancă, să beau ceva?” (Căci iudeii nu au de-a face cu samaritenii).
10 Yesu wumvutudila: —Enati zebi dikaba di Nzambi ayi mutu wulombidi nlangu wu nua; nganu ngeyo wunlombidi nlangu wu nua ayi niandi wuveni nlangu wu luzingu.
Isus i-a răspuns: “Dacă ai fi cunoscut darul lui Dumnezeu și cine este Cel ce-ți zice: “Dă-Mi să beau”, L-ai fi rugat și El ți-ar fi dat apă vie.”
11 Nketo wumvutudila: —A Tata, wusi ko kadi kima kitekila nlangu, ayi dibulu thipula didi. Buna kuevi wulenda bakila nlangu beni wu luzingu e?
Femeia i-a zis: “Domnule, nu ai cu ce să scoți apă, și fântâna este adâncă. Atunci de unde iei apa aceea vie?
12 Nkuluꞌeto Yakobi wutuvana dibulu diadi, niandi veka wunua nlangu wu dibulu diadi va kimosi ayi bana bandi ayi bibulu biandi. Buna wumbanzila ti ngeyo lutidi nkulu eto Yakobi mu buneni e?
Ești tu mai mare decât tatăl nostru Iacov, care ne-a dat fântâna și a băut el însuși din ea, la fel ca și copiii și vitele lui?”
13 Yesu wumvutudila: —Woso kuandi mutu wela nua nlangu wawu wela buela mona phuila;
Isus i-a răspuns: “Oricine va bea din apa aceasta va înseta iarăși;
15 Buna nketo beni wunkamba: —A Tata, wuphana nlangu beni muingi ndibika buela monanga phuilaayi muingi ndibika buela kuiza tekanga nlangu vava!
Femeia I-a zis: “Dă-mi, Doamne, apa aceasta, ca să nu-mi fie sete și să nu vin până aici ca să beau.”
16 Yesu wunkamba: —Yenda tedi bakala diaku mbila, buna wiza yandi vava.
Isus i-a zis: “Du-te, cheamă pe bărbatul tău și vino aici.”
17 Nketo wumvutudila: —Ndisi wukuela ko. Yesu wunkamba: —Buiedika kuandi tubidi ti wisi wukuela ko.
Femeia a răspuns: “Nu am bărbat.” Isus i-a zis: “Bine ai zis: “Nu am bărbat”,
18 Bila babakala batanu baba yaku. Diodi didi yaku buabu kasiꞌandibakala diaku ko. Mambu momo tubidi madi makiedika.
căci ai avut cinci soți; și cel pe care-l ai acum nu este bărbatul tău. Aceasta ai spus-o cu adevărat”.
19 Nketo wumvutudila: —A tata, mbueni ti widi mbikudi.
Femeia i-a zis: “Domnule, văd că ești prooroc.
20 Bakulu beto basambila va mongo wawu vayi beno lueta tuba ti ku Yelusalemi kaka kuawu bafueti sambidilanga.
Părinții noștri s-au închinat în muntele acesta, iar voi, iudeii, spuneți că în Ierusalim este locul unde trebuie să se închine oamenii.”
21 Yesu wumvutudila: —Nketo, wunguilukila; thangu yeka kuiza yoyi luela sambidila Tata bika va mongo wawu ayi bika ku Yelusalemi.
Isus i-a zis: “Femeie, crede-mă, vine ceasul când nici în muntele acesta, nici în Ierusalim nu vă veți închina Tatălui.
22 Beno lunsambilanga ma lukambulu zaba. Vayi beto tuzebi ma tuetasambila, bila phulusu yitotukila kuidi Bayuda.
Voi vă închinați la ceea ce nu cunoașteți. Noi ne închinăm la ceea ce cunoaștem, căci mântuirea vine de la iudei.
23 Vayi thangu yeka nduka kuiza, ayi yifueni yoyo minsambidi mikiedika miela sambilanga Tata mu Pheve ayi mu kiedika, bila Tatawuntombanga bobo bankunsambidilanga mu phila yoyo.
Dar vine ceasul, și acum este, când adevărații închinători se vor închina Tatălui în duh și în adevăr, pentru că Tatăl caută astfel de închinători pentru a fi închinătorii Lui.
24 Nzambi niandi Pheve, buna bufueni bobo bakunsambila bafueti kunsambidila mu Pheve ayi mu kiedika.
Dumnezeu este duh, iar cei care i se închină trebuie să se închine în duh și în adevăr.”
25 Nketo wunkamba: —Nzebi ti Mesiya mutu beta tedila Klisto wela kuiza, bu kela kuiza. Buna kela kuiza buna wela kutu sudikisa mambu moso.
Femeia I-a zis: “Știu că vine Mesia, Cel ce se numește Hristos. Când va veni, ne va spune toate lucrurile.”
26 Yesu wumvutudila: —Minu wawu wunyoluka yaku.
Isus i-a zis: “Eu sunt Cel ce vorbește cu tine.”
27 Muna thangu yina, minlonguki miandi mivutuka, misimina bu miyiza kumbata wulembo solula ayi nketo wu muisi Samali. Muaki kadi mutu wumosi kasia kunyuvula ko ti: “mbi wulembo nyuvulanga e?” Bila “mbi wulembo soludilanga yandi e?”
În clipa aceea au venit ucenicii Lui. Ei s-au mirat că vorbea cu o femeie; dar nimeni nu i-a întrebat: “Ce cauți?” sau “De ce vorbești cu ea?”.
28 Vana vawu nketo wutumbu bika mvunguꞌandi, wuvutuka nsualu ku divula ayi wukamba batu:
Femeia a lăsat vasul cu apă, s-a dus în cetate și a spus oamenilor:
29 —Yizanu, lutala mutu wukhembi mambu moso momo ndivanga. Niandi ko Klisto e?
“Veniți să vedeți un om care mi-a spus tot ce am făcut. Poate fi acesta Hristosul?”
30 Diawu batu batotuka mu divula ayi bayenda ku kaba.
Ei au ieșit din cetate și veneau la el.
31 Mu thangu yina, minlonguki miandi mintatimisa bu minkamba: —Labi, dia!
Între timp, ucenicii îl îndemnau, zicând: “Rabi, mănâncă.”
32 Vayi Yesu wuba vutudila: —Minu bidia bidi yama biobi beno lukambulu zaba.
Dar El le-a zis: “Am de mâncat o mâncare de care voi nu știți.”
33 Minlonguki miyuvasana bawu na bawu: —Buna mutu wunnatiningi bidia e?
Și ucenicii ziceau unul către altul: “I-a adus cineva ceva de mâncare?”
34 Yesu wuba kamba: —Vanga luzolo lu mutu wuthuma ayi manisa kisalu kiandi biawu bidia biama.
Isus le-a zis: “Hrana Mea este să fac voia Celui ce M-a trimis și să împlinesc lucrarea Lui.
35 Beno lutubanga ko ti: zingonda ziya zisiedi buna thangu yi tota bidia mu zitsola yifueni e? Vayi tala minu ndikulukamba ti: luvumbula meso meno, lutala zitsola, makundi mameni yela.
Nu spuneți voi: “Mai sunt încă patru luni până la seceriș?”? Iată, vă spun: ridicați-vă ochii și priviți câmpurile, că ele sunt deja albe pentru seceriș.
36 Mvedi wu makundi wuntambulanga mfutu andi ayi wunkupikanga mu diambudi luzingu lukalumani muingi nkuni ayi mvedi bamona khini va kimosi. (aiōnios g166)
Cel care seceră primește plata și culege roade pentru viața veșnică, pentru ca atât cel care seamănă, cât și cel care seceră să se bucure împreună. (aiōnios g166)
37 Bila vava vamonikini tsundu yi nongo yayi: “Wunkaka niandi wunkunanga; wunkaka niandi wumvelanga”.
Căci în aceasta este adevărată zicala: “Unul seamănă, iar altul culege”.
38 Ndilutuma luenda vedi makundi mu tsola yi lukambu kueno sala, batu bankaka bawu basala vayi beno luvela makundi ma kisalu kiawu.
Eu v-am trimis să secerați ceea ce nu ați muncit. Alții au muncit, iar tu ai intrat în munca lor.”
39 Mu divula dina, basi Samali bawombo bawilukila Yesu mu diambu di kimbangi kitelama nketo wuna bu katuba ti: “wukhembingi mambu moso momo ndivanga.”
Mulți samariteni din cetatea aceea au crezut în El, din pricina cuvântului femeii care mărturisea: “El mi-a spus tot ce am făcut.”
40 Thangu basi Samali bayiza vaba Yesu, banleba kateka kala yawu. Bilumbu biodi kavuandila yawu.
Când au venit la el, samaritenii l-au rugat să rămână cu ei. El a rămas acolo două zile.
41 Buna batu bawombo bankaka bawilukila mu diambu di mambu mandi
Mulți alții au crezut datorită cuvântului lui.
42 ayi bakamba nketo beni ti: —Buabu beto tuwilukidi, bika sia ti mu diambu di mambu maku wutukembingivayi mu diambu di beto veka tunwilu. Tuzebi bukiedika kuandi ti niandi Mvulusi wu nza.
Ei i-au spus femeii: “Acum credem, nu din cauza vorbelor tale, ci pentru că am auzit cu ochii noștri și știm că acesta este cu adevărat Hristosul, Mântuitorul lumii.”
43 Bilumbu biodi biobi bu bivioka, Yesu wubotuka kuna, wuyenda ku Ngalili.
După cele două zile, a ieșit de acolo și s-a dus în Galileea.
44 Bila niandi veka Yesu wutelama kimbangi, bu kakamba ti: Mbikudi kasi nzitusu mu yandi tsi ko.
Căci Isus însuși a mărturisit că un profet nu are onoare în țara sa.
45 Bu katula ku Ngalili, basi Ngalili banyakula bu bamona bikumu biobi kavanga ku Yelusalemi mu thangu nyengo bila bawu mamvawu baba kuendanga ku nyengo.
Când a ajuns în Galileea, galileenii L-au primit, după ce au văzut tot ce făcuse la Ierusalim la sărbătoare, căci și ei mergeau la sărbătoare.
46 Wuvutukila ku Kana, mu tsi Ngalili, kuna kakitudila nlangu vinu. Vayi kuba Pfumu yimosi yi leta, muisi Kafalinawumi, wuba ayi muanꞌandi wubakala wuba kimbevo
Isus a venit deci din nou la Cana Galileii, unde a transformat apa în vin. Era un nobil al cărui fiu era bolnav la Capernaum.
47 Bu kawa ti Yesu wubotukidi mu tsi Yuda; buabu widi mu tsi Ngalili, buna wuyiza kunleba mu diambu kiza belusa muanꞌandi wubakala wuba nduka mu fua.
Când a auzit că Isus a ieșit din Iudeea în Galileea, s-a dus la el și l-a rugat să se coboare și să-i vindece fiul, căci era la un pas de moarte.
48 Yesu wunkamba: —Enati lukadi mona bidimbu ayi bikumu buna lulendi wilukila ko e?
Isus i-a zis: “Dacă nu vei vedea semne și minuni, nu vei crede nicidecum”.
49 Pfumu beni wunleba: —Pfumu, tuenda nsualu tuamina muanꞌama kafua!
Și nobilul i-a zis: “Domnule, coboară-te, până nu moare copilul meu.”
50 Yesu wumvutudila: —Yenda kuaku, muanꞌaku wulembo zingi! Mutu wuwilukila mambu mankamba Yesu, ayi, wuyenda kuandi.
Isus i-a zis: “Du-te și mergi. Fiul tău trăiește”. Omul a crezut cuvântul pe care i-l spusese Isus și a plecat.
51 Buna wukidi mu nzila, bisadi biandi biyiza kundengana, binkamba ti: “muanꞌaku wulembo zingi.”
Pe când cobora, l-au întâlnit slujitorii lui și i-au raportat: “Fiul tău trăiește!”
52 Wuba yuvula kani thangu mbi muanꞌandi kamonina mbote. Bamvutudila: —Zinzangala zimeni kibedi zono va thangu yitheti ku manima midi.
Și i-a întrebat pe ei la ce oră a început să se facă bine. Ei i-au spus deci: “Ieri, în ceasul al șaptelea, febra l-a lăsat.”
53 Dise dizaba ti yawu yina thangu Yesu kankambila ti: “Muanꞌaku wulembo zingi” Buna mutu beni va kimosi ayi batu boso baba mvuandanga ku nzoꞌandi bawilukila.
Astfel, tatăl a știut că a fost în ceasul acela în care Isus i-a spus: “Fiul tău trăiește.” El a crezut, ca și toată casa lui.
54 Kioki kumu kimmuadi kivanga Yesu bu kaba mu tsi Yuda mu kuenda ku Ngalili.
Acesta este iarăși al doilea semn pe care l-a făcut Isus, după ce a ieșit din Iudeea în Galileea.
