Acts 21
1 Buna tusia vambana yawu, tuyenda nate ku sanga ki Kosi. Mu lumbu kilanda bosi tuyenda ku Lodi bosi tutula ku Patala.
După ce ne-am despărțit de ei și am pornit, am ajuns în linie dreaptă la Cos, iar a doua zi la Rodos și de acolo la Patara.
2 Bu tubuana masuwa maba mvioka ku Fenisi, tukota mu masuwa beni ayi tuyenda.
După ce am găsit o corabie care traversa spre Fenicia, ne-am urcat la bord și am pornit.
3 Bu tufikama ku sanga ki Sipeli kioki tubika ku koko ku lumoso, beto tuviokila ku ndambu Sili, bosi tutula ku disimu di Tile. Kuawu kufueti kulululu bima biba mu masuwa.
După ce am ajuns în dreptul Ciprului, lăsându-l la stânga, am navigat spre Siria și am debarcat la Tir, căci nava se afla acolo pentru a-și descărca încărcătura.
4 Tubata minlonguki ayi tsambudi di bilumbu tuvuandila yawu. Balubula Polo mu lutumunu lu pheve Yinlongo mu bika kuenda ku Yelusalemi.
După ce am găsit discipoli, am rămas acolo șapte zile. Aceștia i-au spus lui Pavel, prin Duhul Sfânt, că nu trebuie să se urce la Ierusalim.
5 Bilumbu bieto bu bimanisa, tuyenda ayi tutatamana nzietolo eto. Minlonguki mioso ayi baketo bawu ayi bana bawu bayenda tuvekisa nate kuna difula di divula. Bu tutula ku dibongo tufukama ayi tusambila.
După ce au trecut acele zile, am plecat și ne-am continuat călătoria. Toți, cu soțiile și copiii, ne-au însoțit pe drum până când am ieșit din oraș. Îngenunchind pe plajă, ne-am rugat.
6 Bu tumana bumbakala beto yi beto, tukota mu masuwa bosi bawu bavutuka mu zinzo ziawu.
După ce ne-am luat rămas bun, ne-am urcat pe corabie, iar ei s-au întors din nou acasă.
7 Bu tumanisa nzietolo eto mu maza, botuka ku Tile nate ku Pitolemayisi. Kuawu tuvanina bakhomba mboti. Lumbu kimvimba tukadila yawu.
După ce am plecat din Tir, am ajuns la Ptolemaida. I-am întâmpinat pe frați și am rămas cu ei o zi.
8 Mu lumbu kilanda, tuyenda ku Sezale. Tukota mu nzo Filipi, nsamuni wu Nsamu Wumboti; wuba wumosi mu tsambudi di bisadi biobi dibundu disobuladibundu. Ku nzoꞌandi tuleka.
A doua zi, noi, care eram tovarășii lui Pavel, am plecat și am ajuns la Cezareea. Am intrat în casa lui Filip, evanghelistul, care era unul dintre cei șapte, și am rămas cu el.
9 Bana baya babaketo baba yandi; basi zaba nitu yi dibakala ko. Dikaba di bikula diba yawu.
Omul acesta avea patru fiice fecioare care profețeau.
10 Bu tuvuanda kuna bilumbu biwombo, buna mbikudi wumosiwuba ku Yuda dizina diandi Angabusi.
Pe când stăteam acolo câteva zile, a coborât din Iudeea un profet numit Agabus.
11 Wuyiza kutu bata; Wubonga sentila yoyi Polo kaba mvuantilanga minledi; wukikanga malu ayi mioko ayi wutuba: —Pheve Yinlongo kakembi: Buawu buabu Bayuda bela kangila ku Yelusalemi mutu vuidi sentila yayi ayi bela kunyekula mu mioko mi Bapakanu.
Venind la noi și luând centura lui Pavel, și-a legat singur picioarele și mâinile și a zis: “Duhul Sfânt spune: “Astfel, iudeii din Ierusalim vor lega pe omul care are această centură și îl vor da în mâinile neamurilor.””
12 Bu tuwa mambu momo, beto ayi mikhuikizi mi Sezale tuleba Polo muingi kabika kuenda ku Yelusalemi.
Când am auzit aceste lucruri, noi și oamenii din locul acela l-am rugat să nu se suie la Ierusalim.
13 Vayi niandi wutuvutudila: —A mbi lulembo vangi bu lulembo didi ayi bu lulembo mbonisa kiadi mu ntima e? Bila kuidi minu, ndidi wukubama bika sia ti, mu kota mu nloko, vayi khubimini mu fua ku Yelusalemi mu diambu di dizina di Pfumu Yesu!
Atunci Pavel a răspuns: “Ce faceți, plângeți și îmi frângeți inima? Căci sunt gata nu numai să fiu legat, ci și să mor la Ierusalim pentru Numele Domnului Isus.”
14 Bu tusia nunga ko mu balula mabanza mandi, tusia buela kunleba ko ayi tutuba: —Bika luzolo lu Pfumu luvangama!
Și cum nu se lăsa convins, am încetat, zicând: “Facă-se voia Domnului!”
15 Bilumbu bina bu bivioka, tukubika bima bieto ayi tuyenda ku Yelusalemi.
După aceste zile, ne-am luat bagajele și ne-am suit la Ierusalim.
16 Ndambu minlonguki minkaka mi Sezali miyenda yeto. Mitunata ku nzo Nasoni muisi Sipeli; niandi wuba nlonguki wuthama; kuidi niandi tuvuanda.
Unii dintre ucenicii din Cezareea au mers și ei cu noi, aducând și pe un anume Mnason din Cipru, un ucenic dintâi, la care urma să rămânem.
17 Bu tutula ku Yelusalemi, bakhomba zituyakula mu khini.
Când am ajuns la Ierusalim, frații ne-au primit cu bucurie.
18 Mu lumbu kilanda Polo wutunata kuidi Zaki, kuna ku kutakana bakulutuboso ba dibundu.
A doua zi, Pavel a intrat cu noi la Iacov; și toți bătrânii erau de față.
19 Buna Polo wuba vana mboti, Polo wuba kamba diambu dimosi-dimosidiodi Nzambi kavanga mu niandi kuidi Bapakanu.
După ce i-a salutat, a relatat unul câte unul lucrurile pe care le făcuse Dumnezeu printre neamuri prin slujba lui.
20 Bu bawa mambu moso momo, bakembisa Nzambi bosi bakamba Polo: —A khomba, ngeyo mueni ti Bayuda bawombo bawilukidi ayi bawu boso bankinzikanga ngolo Mina mi Moyize.
Aceștia, când au auzit, au slăvit pe Dumnezeu. I-au zis: “Vezi, frate, câte mii sunt printre iudei dintre cei care au crezut și toți sunt zeloși pentru Lege.
21 Muaki bawilu ti ngeyo wulembo longi Bayuda bobo beti zingila mu mavula ma Bapakanu ti babika buela tumimina Mina mi Moyize. Ngeyo wukuba kambanga ti babika buela zengisanga nitu yi kibakala yi bana bawu bababakala ayi babika buela tumimina bifu bieto.
Ei au fost informați despre tine, că îi înveți pe toți iudeii care sunt printre neamuri să se lepede de Moise, spunându-le să nu-și taie împrejur copiii și să nu umble după obiceiuri.
22 A buabu mbi tusia e? Bila ma bawa ti wutudidi kuaku.
Și atunci, ce este? Adunarea trebuie să se întrunească cu siguranță, căci vor auzi că ai venit.
23 Diawu tumimina mambu momo tueka kukamba: babakala baya badi yetovava bavengi tsila.
Faceți deci ceea ce vă spunem. Avem patru bărbați care au făcut un jurământ.
24 Wuba bongi, wukivedisa va kimosi ayi bawu. Ayi wuba futilazimbongo mu diambu bavukusu dikungulu. Buawu bobo batu boso bakuiza zabila ti mambu moso bawilu mu diambu diaku madi ma luvunu bila ngeyoveka weti kinzikanga Mina.
Ia-i și purifică-te împreună cu ei și plătește-le cheltuielile pentru ei, ca să-și radă capul. Atunci vor ști cu toții că nu este niciun adevăr în lucrurile despre care au fost informați despre tine, ci că și tu însuți umbli respectând Legea.
25 Vayi mu diambu di Bapakanu bawilukila, tubaka lukanu ayi tuba sonikina nkanda mu kuba kandika ti ba bika dianga zimbizi ziozi zitambuku makaba kuidi zinzambi zi bitumba, babika dianga bibulu biobibivondolo mu kambu totuka menga, babika dianga menga ayi babika kitsuza.
Dar în ceea ce privește neamurile care cred, am scris hotărârea noastră că nu trebuie să respecte nimic de acest fel, decât să se ferească de mâncarea oferită idolilor, de sânge, de lucrurile sugrumate și de imoralitatea sexuală.”
26 Mu lumbu kilanda, Polo wubonga batu beni, wukivedisa va kimosiayi bawu; wukota yawu mu Nzo Nzambi mu diambu di kamba kuidi batu lumbu kiela manisa tsukudulu ayi lumbu kiela vanu dikaba di kadika mutu.
Pavel a luat pe bărbați, s-a curățit a doua zi și a mers cu ei în Templu, și a vestit împlinirea zilelor de curățire, până când s-a adus jertfă pentru fiecare dintre ei.
27 Buna tsambuadi di bilumbu bieka nduka duka, Bayuda baba ku Azibayiza bakula Polo muna Nzo Nzambi, batuma batu batotula khindu mu nkangu wu atu ayi bankanga.
Când cele șapte zile erau aproape împlinite, iudeii din Asia, văzându-l în templu, au stârnit toată mulțimea și au pus mâinile pe el,
28 Bayamikina: —A basi Iseli! Luiza lu tusadisa! Talanu mutu wawu wetalonga muamo ayi kuidi batu boso mu diambu di vueza batu beto, Mina mieto ayi buangu kiaki. Tala kutu wukotisidi basi Ngelese, mu Nzo Nzambi ayi wusumuni buangu kiaki kinlongo.
strigând: “Bărbați ai lui Israel, ajutor! Acesta este omul care îi învață pe toți oamenii de pretutindeni împotriva poporului, a legii și a acestui loc. Mai mult, el a adus și greci în templu și a pângărit acest loc sfânt!”
29 Batubila bobo mu diambu bamona Polo, ku divula, va kimosi ayi Tolofime muisi Efeso. Bawu babanzila ti Polo wunnata ku Nzo Nzambi.
Căci îl văzuseră pe Trofim, efescianul, împreună cu el în cetate, și au presupus că Pavel l-a adus în templu.
30 Divula dioso diyiza ba ntengu-ntengu ayi batu bawombo bayiza kutakana kuna mu nsualu. Bakanga Polo, bankoka nate ku nganda nzo Nzambi ayi bakanga mielo mi Nzo Nzambi.
Toată cetatea s-a mișcat și poporul a alergat. L-au prins pe Pavel și l-au târât afară din templu. Imediat ușile au fost închise.
31 Bu batomba bu vondila Polo, tsangu yitula nate kuidi Pfumu masodi ma basi Loma ti khindu yeka mu Yelusalemi dioso.
În timp ce încercau să-l ucidă, a sosit la comandantul regimentului vestea că tot Ierusalimul era în zarvă.
32 Muna thangu yina Pfumu masodi ma basi Loma wubonga masodi ayi bapfumu ziawu, bayenda nsualu ku buangu ki kutakana batu. Bu bamona pfumu masodiva kimosi ayi masodi, balembolo buela beta Polo.
Imediat a luat soldați și centurioni și a alergat la ei. Aceștia, când i-au văzut pe căpitanul principal și pe soldați, au încetat să-l mai bată pe Pavel.
33 Pfumu masodi wufikama vaba Polo, wunsimba ayi wutuma masodibakanga polo mu zisieni zizole. Bosi wuyuvula kani Polo niandi nani ayi diambu mbi kavengi.
Atunci comandantul s-a apropiat, l-a arestat, a poruncit să fie legat cu două lanțuri și a întrebat cine este și ce a făcut.
34 Vayi va khatitsika batu bobo bakutakana; bankaka bayamikina diambu dina; bankaka bayamikina diambu diadi. Sumbu pfumu masodi kasia zaba ko diambu diodi ditotula khindu bila divula diba dinneni; buna wutuma banata Polo ku ka ki masodi.
Unii strigau un lucru și alții altul, în mulțime. Când nu a putut afla adevărul din cauza gălăgiei, a poruncit să fie dus în cazarmă.
35 Polo bu katula va kikada, masodi mannanguna mu diambu di nganzi yi batu bobo bakutakana vana.
Când a ajuns pe scări, a fost dus de ostași, din pricina mulțimii care se înghesuia;
36 Bila nkangu wu batu wuba kunlandakana wuba yamikina: —Kafua!
căci mulțimea poporului îl urmărea, strigând: “Luați-l!”.
37 Mu thangu banzola kotisa Polo ku Ka ki masodi, wukamba pfumu masodi ti: —Ndilenda baka minsua mi kukambila diambu e? Pfumu masodi wuyuvula Polo: —Zebi tuba ki Kingelesi e?
Pe când Pavel era pe punctul de a fi dus în cazarmă, l-a întrebat pe comandant: “Pot să-ți vorbesc?” El a spus: “Știi greacă?
38 Ngeyo wisiko muisi Ezipiti, wowo wutotula khindu mu bilumbu bibedi, wuba kuenda natanga mili ziya zi mimvondi mu dikanga e?
Nu ești tu, deci, egipteanul care, mai înainte de aceste zile, a stârnit răzvrătirea și a condus în pustiu pe cei patru mii de oameni ai asasinilor?”
39 Polo wumvutudila: —Nana tata! Minu ndidi Nyuda, ndidi muisi Talise, divula dimosi di mfunu didi mu zunga ki Silisi. Ndemvukila, wuphana minsua miyolukila va ntuala batu.
Dar Pavel a zis: “Eu sunt un iudeu din Tars, din Cilicia, un cetățean al unei cetăți deloc neînsemnate. Vă rog, dați-mi voie să vorbesc poporului.”
40 Pfumu masodi wumvana minsua. Polo wutelama va kikada, wumuna koko mu diambu di sima biyoko bosi biyoko bimanisa. Biyoko bioso bu bimanisa, bosi wutona yoluka mu mbembo yi ki Ebelewo:
După ce i-a dat voie, Pavel, stând pe scări, a făcut semn cu mâna către popor. Când s-a făcut o mare tăcere, el le-a vorbit în limba ebraică, zicând
