Mataayi 12
1 Ikighono kimoga ikya Sabati, Uyesu na vavalanisivua vaake vakava vikila mu maghunda gha ngano. Avavulanisivua vaake jikavava injala, pe vakatengula kudeenya amasoojo, gha ngano, visoghojola na kulia.
În vremea aceea, Iisus mergea în ziua de Sabat prin lanurile de grâu. Discipolilor Săi le era foame și au început să culeagă căpățâni de grâu și să mănânce.
2 AVafalisayi ye vasivwene isio, vakam'buula uYesu vakati, “Lolagha, avavulanisivua vaako vivomba sino nasinoghiile kuvomba mu kighono ikya Sabati!”
Dar fariseii, văzând aceasta, i-au spus: “Iată că discipolii tăi fac ceea ce nu este îngăduit să facă în ziua de Sabat.”
3 UYesu akavamula akati, “Asi, namuvalile mu Malembe aMimike, ndavule alyavombile uDavidi ye jivavile injala umwene palikimo na vanine?
Dar El le-a zis: “N-ați citit ce a făcut David și cei ce erau cu el, când i-a fost foame?
4 Akingila mu nyumba ja Nguluve, neke akapelua amakate gha pa kitekelelo, ghano ghaale gha mbombo inyimike, akalia akavapeela na vanine. Amakate aghuo navakitikisivwagha avaanhu avange kulia, ulwene va vatekesi veene.
cum a intrat în casa lui Dumnezeu și a mâncat pâinea de spectacol, pe care nu era îngăduit să o mănânce nici el, nici cei care erau cu el, ci numai preoții?
5 Kange namwimbile mu ndaghilo sa Moose, kuuti avatekesi mu nyumba inyimike ija Nguluve videenya ululaghilo ulwa kighono ikya Sabati, neke uNGuluve naikuvavalila kuuti vivomba inyivi?
Sau n-ați citit în Lege că, în ziua Sabatului, preoții din templu profanează Sabatul și sunt nevinovați?
6 Lino nikuvavuula kuuti, apa pwale um'baha kukila inyumba inyimike ija kufunyila.
Dar Eu vă spun că unul mai mare decât templul este aici.
7 Mwale mukagulaghe umuluvo ghwa Masio aMImike ghano ghiiti, 'Nilondda umuunhu avasaghe nya lusungu kukila kuhumia ilitekelo,' ngale namukuvahigha avaanhu avasila nkole.
Dar dacă ați fi știut ce înseamnă acest lucru: “Eu doresc milă, și nu jertfă”, nu i-ați fi condamnat pe cei fără vină.
8 Ulwakuva une ne Mwana ghwa Muunhu nili m'baha ku Sabati.
Căci Fiul Omului este Domnul Sabatului.”
9 UYesu akavuuka pala, akaluta na kukwingila mu sinagogi jino jaale mu kikaaja ikio.
A plecat de acolo și a intrat în sinagoga lor.
10 Mu sinagogi mula, mwealyale umuunhu jumonga unya luvoko luno lifwile. AVafalisayi vano valyale mula vakava lilonda ikiteghe ikya kumhighila uYesu, pe vakaposia vakati, “Asi, indighilo isa Moose va vilonda sikwitikisia kukunsosia umuunhu ikighono ikya Sabati?”
Și iată că era acolo un om cu o mână uscată. L-au întrebat: “Este îngăduit să vindeci în ziua de Sabat?”, ca să-l acuze.
11 Uyesu akamula akati, “Ghwe veeni mulyumue juno ing'holo jaake jingaghwilile mu liina ikighono ikya Sabati ileka kukujuhumi?
El le-a zis: “Cine dintre voi are o oaie și, dacă aceasta cade într-o groapă în ziua de Sabat, nu se va apuca de ea și n-o va scoate afară?
12 Pulikisia, uvwumi vwa muunhu vukome kukila uvwumi vwa ng'holo. Mu uluo, lunoghiile kuvomba inofu ikighono ikya Sabati.”
Cu cât este mai valoros atunci un om decât o oaie! De aceea este permis să faci binele în ziua de Sabat”.
13 Pepano uYesu akam'buula umuunhu jula akati, “Gholosia uluvoko lwako.” Umuunhu jula akagholosia, uluvoko lwake lukasooka, lukava ndavule ulunge.
Apoi i-a spus omului: “Întinde-ți mâna”. El a întins-o; și ea a fost refăcută întreagă, la fel ca cealaltă.
14 Neke aVafalisayi vala vakahuma kunji, vakapuling'hana vule kyavikum'buda uYesu.
Dar fariseii au ieșit și au uneltit împotriva lui, ca să-l nimicească.
15 Uyesu akakagula imhola jino aVafalisayi vakava vipuling'hana. Pepano akavuuka pala, vaanhu vinga vakam'bingilila. Apuo akavasosia avatamu vooni.
Isus, aflând aceasta, s-a retras de acolo. L-au urmat mulțimi mari de oameni; și El i-a vindecat pe toți,
16 neke akavasimilisia kuuti navangampulisyaghe ku vaanhu.
și le-a poruncit să nu-L facă cunoscut,
17 UYesu alyajovile asio aghuo kukwilanisia sino alyajovile um'bili UYesaya kuuti,
ca să se împlinească ceea ce fusese spus prin profetul Isaia, care zicea
18 “Lolagh, uju ghwe m'bombi ghwango juno ninsalwile, umughanike ghwano juno nkeliile. Nilivii mwa mwene uMhepo ghwango, apulisyaghe mu iisis sooni kuuti nilikuvaghigha avaanhu mu vwakyang'haani.
“Iată robul Meu, pe care l-am ales, iubitul meu, în care sufletul meu este binevoitor. Voi pune Duhul Meu peste el. El va proclama dreptatea națiunilor.
19 Nailikaning'hanagha na vaanhu nambe kukwova, nambe kupulikika ilisio lyake mu mapuulo.
El nu se va zbate și nu va striga, nici nu-i va auzi cineva vocea pe străzi.
20 Ilitete lino lingondile, naideenya, nambe ulumuli luno lusuuka, naisimia, kuhanga aviike uvuhighi vwango uvwa kyang'haani vuteme.
El nu va rupe trestia zdrobită. El nu va stinge nici un fân care fumegă, până când va conduce justiția la victorie.
21 Kange, vano na Vayahudi vulukumhuviila umwene.'
În numele Lui vor nădăjdui neamurile.”
22 pepeno avaanhu vamonga vakamuletele uYesu umuunhu juo ali ni lipepo. Ilipepo ilio lilyampeleliile kuuva m'bofu na kuuva kinuuni. UYesu akansosia umuunhu jula, akatengula kujova na kulola.
Atunci a fost adus la El un orb și mut, posedat de un demon, și L-a vindecat, astfel că orbul și mutul vorbea și vedea.
23 Avaanhu vooni mu lipugha lila vakava videgha viiti, “Asi, uju ndeepo nu iiva ghwe mwana ghwa Davidi?”
Toată mulțimea era uimită și zicea: “Oare poate fi acesta fiul lui David?”
24 Neke aVafalisayi ye vapuliike isio vakati, “Umuunhu uju idaga amapepo mu ngufu is Belisebuli, ilivaha lya mapepo.
Dar fariseii, când au auzit, au zis: “Omul acesta nu scoate demoni decât prin Beelzebul, prințul demonilor.”
25 UYesu akakgula sino visagha, akavavuula akati, “Avaanhu va vutwa vumo vangagalung'hane, uvutwa uvuo vunangika. Lyope ilikaajkaaja nambe avaanhu va mu nyumba jimo vangagalung'hane, inyumba ijio jinangike na kupalasana.
Cunoscându-le gândurile, Isus le-a zis: “Orice împărăție împărțită împotriva ei însăși este dărâmată, și orice cetate sau casă împărțită împotriva ei însăși nu va rămâne în picioare.
26 Lino, nave uSetano idaga, uvutwa vwake vuuva vugalung'hiine, kange vuuva vusililie.
Dacă Satana îl alungă pe Satana, el este dezbinat împotriva lui însuși. Cum va rămâne atunci împărăția lui în picioare?
27 Nave une nidaga amapepo mu ngufu sa Belisebuli, avavingilili viinu vilikuvahighakuuti muli vasovi.
Dacă Eu, prin Beelzebul, scot afară demoni, prin cine îi scot copiii voștri? De aceea ei vor fi judecătorii voștri.
28 Neke nave une nidaga amapepo mu ngufu sa Mhepo ghw Nguluve vwisile kunyumue.
Dar dacă eu, prin Duhul lui Dumnezeu, scot afară demoni, atunci Împărăția lui Dumnezeu a venit peste voi.
29 Umuunhu ghweni naangingile mu nyumba mu nyumba ja muunhu unya ngufu kuhoma ifiinu fyake, looli taasi ankole unya nyumba ankunge, neke aghome ifiinu fyake fyoni.
Sau cum poate cineva să intre în casa celui puternic și să-i jefuiască bunurile, dacă nu-l leagă mai întâi pe cel puternic? Atunci îi va jefui casa.
30 “Umuunhu juno naali lubela lwango, ujuo mulugu gwango. Kange juno naikong'hania avaanhu avaanhu palikimo nuune. ujuo ipalasnia.
Cine nu este cu Mine, este împotriva Mea, și cine nu se adună cu Mine, risipește.
31 Mu uluo nikuvavuula kuuti, uNGuluvi ndepoonu ipyanila umuunhu inyivi saake sooni na maligho ghaake ghooni, neke umuughu juno ikumuligha uMhepo uMwimike, ujuo naalapyanilua.
De aceea vă spun că orice păcat și orice blasfemie va fi iertat oamenilor, dar blasfemia împotriva Duhului nu va fi iertată oamenilor.
32 Kange umuunhu juno ikunjova fivi une ne Mwana ghwa Muunhu, ipyanilua. Neke, juno ikun'jova fivi uMuhepo uMwimike, ujuo naalapyanilua mu iisi muno nambe ku vwumi uvwakuvusila kusila.” (aiōn g165)
Oricine va spune un cuvânt împotriva Fiului Omului, îi va fi iertat, dar oricine va vorbi împotriva Duhului Sfânt, nu-i va fi iertat, nici în veacul acesta, nici în cel viitor. (aiōn g165)
33 “Avaanhu vikughutang'hania umpiki vwimila ifipeke fyake. Ulwakuva umpiki unnofu ghukoma ifipeke ifinofu, umpike um, biivi ghukoma ifipeke ifiviivi.
“Ori faceți pomul bun și rodul lui bun, ori faceți pomul stricat și rodul lui stricat, căci pomul se cunoaște după rodul lui.
34 Mwe kisina kya njoka umue! Ndepoonu luuva ndaani umue kujova amasio amanofu pano muli vahosi? Ulwakuva sino umuunhu ijova, se sino simemile mu mwojo ghwake.
Voi, urmași ai viperelor, cum puteți, fiind răi, să vorbiți lucruri bune? Căci din belșugul inimii, gura vorbește.
35 Umuunhu unnofu ihumia inofu kuhuma mu mwojo ghwake ughwa vulosi.
Omul bun din comoara sa bună scoate lucruri bune, iar omul rău din comoara sa rea scoate lucruri rele.
36 LIno nikuvavuula kuuti, IKIghono ikya vuhighi, nujunge ilikwoleka mwene vwumila amasio ghooni ghano naghanoghiile, ghano ajovagha.
Eu vă spun că orice cuvânt deșert pe care-l spun oamenii, vor da socoteală de el în ziua judecății.
37 Ulwakuva amasio ghaako amanofu ghilikukupelela uvalililue kuuva mugholofu, kange amasio ghaako amaviivi ghilikukupelela kuhighua.
Căci prin cuvintele voastre veți fi îndreptățiți, iar prin cuvintele voastre veți fi osândiți.”
38 Pepano vamonga mu Vafalisayi na mu vavulanisi va ndaghilo isa Moose vakam'buula uYesu vakati, “Ghwe m'bulanisi, tulonda utuhufie ikivalilo kino kivonia kuuti asung'hilue nu Nguluve.”
Atunci unii dintre cărturari și farisei au răspuns: “Învățătorule, vrem să vedem un semn de la Tine.”
39 UYesu akavamula akati, “Avaanhu va kisina iki ikihosi, vano navikum'bikila mwojo uNGuluve vilonda ikivalilo! Looli navalapelua ikivalilo, ulwene ikivalilo kino uNguluve alyahufisie vwimila um'bili uYoona.
Dar El le-a răspuns: “Un neam rău și adulterin caută un semn; dar nu i se va da alt semn decât semnul proorocului Iona.
40 Ulwakuva ndavule uYoona vule alikalile ifighono fitatu mu lileme lya samaki imbaha, pakilo na pamwisi; fye lulivuo na juune ne Mwana ghwa Muunhu, nikukala ifighono fitatu mu mbiipa, pakilo nna pamwisi.
Căci, după cum Iona a stat trei zile și trei nopți în pântecele peștelui uriaș, tot așa și Fiul Omului va sta trei zile și trei nopți în inima pământului.
41 “Ikighono ikya vuhighi, avaanhu ava Ninaawi, vilikwima kukuvaghigha umue mwe vaanhu va kisina iki kuuti muli vahosi. Ulwakuva uYoona ye apulisie ilisio ilya Nguluve ku veene, valyalatile inyivi saave. Lino, apa pwale um'baha kukila uYoona.
Bărbații din Ninive vor sta în picioare la judecată cu acest neam și îl vor condamna, pentru că s-au pocăit la propovăduirea lui Iona; și iată că cineva mai mare decât Iona este aici.
42 Kange ikighono ikya vuhighi, umalikia ughwa ku Seba ilikwima kukuvahigha umue, mwe vaanhu va kisina iki kuuti muli vahosi. Ulwakuva umwene alyakyulile kuhuma ku iisi ija ku vutali, akiisa kupulika amasio gha luhaha lwa Solomoni. Lino, apa pwale um'baha kukila uSolomoni.”
Împărăteasa Sudului se va ridica la judecata cu acest neam și-l va osândi, pentru că a venit de la marginile pământului să asculte înțelepciunea lui Solomon; și iată, cineva mai mare decât Solomon este aici.
43 UYesu akafijivagha, “Ilipepo ililamafu pano lihuma mwa muunhu, liluta ku lukuve lilonda apa kupuuma. Nave nalikupaagha,
“Când un duh necurat iese din om, trece prin locuri fără apă, căutând odihnă, și nu o găsește.
44 apuo pe liiti, 'Nigomoka kula kula ku nyumba jongo.' Neke lingafike, livone inyumba jila jili vuvule, jipyaghilue, na kuling'hanisivua vunofu.
Atunci el spune: “Mă voi întoarce în casa mea de unde am venit.” Și când se întoarce, o găsește goală, măturată și pusă în ordine.
45 Pe liluta kukoova amapepo aghange lekelalubale, amahosi kukila ilyene. Pe ilyene na ghangeaghuo ghikwingila mwa muunhu ujuo, ghikukala. Apuo umuunhu ujuo iiva nu lupumuko ulukome kukila ulutasi. Enendiiki fye luliva ku vaanhu ava kisina iki ikihosi.
Atunci se duce și ia cu el alte șapte duhuri mai rele decât el, intră înăuntru și locuiesc acolo. Ultima stare a acelui om devine mai rea decât prima. Tot așa va fi și cu această generație rea.”
46 UYesu ye ajiighe ijova ni lipugha lya vaanhu, ng'ina na vanine va Yesu vakiisa, vakiima panji, vilonda kujova naghwo.
Pe când vorbea El încă mulțimilor, iată că mama și frații Lui stăteau afară și căutau să vorbească cu El.
47 Pe umuunhu jumonga akam'buula akati, “Umama ghwako na vanunaavo vali panji, vilonda pijova nuuve.'
Cineva i-a zis: “Iată, mama ta și frații tăi stau afară și caută să vorbească cu tine.”
48 Neke uYesu akamwamula akati, “Umama ghwako ghwe veeni? Avanunavango ve vaveeni?
Dar el a răspuns celui ce-i vorbea: “Cine este mama mea? Cine sunt frații mei?”
49 Pe akagholosia uluvoko ku vavulanisivua vaake akati, “Lolagha, avaanhu vooni ava ghwe mama ghwngo, na vanunavango.
El a întins mâna spre ucenicii Săi și a zis: “Iată mama Mea și frații Mei!
50 Ulwakuva umuunhu ghweni juno ivomba isa vughane vwa Nhaata ghwango. ughwa kukyanya, ujuo ghwe nnunavango, ghwe lumbulyango, ghwe mama ghwango.”
Căci oricine face voia Tatălui Meu, care este în ceruri, acela este fratele Meu, sora Mea și mama Mea.”
