Imbombo 28
1 Yetufiike vunofu, tulyakagwile kuuti ikiponge kitambulua Malta.
După ce am scăpat, au aflat că insula se numea Malta.
2 Avaanhu va palikaja na kwe kuti vakatuupilile uvuhugu vwa vulevule, pe valyapembile umwooto na pikutukaribisia tweeni, ulwakuva ifula ni mepo jikale jighendelela.
Băștinașii ne-au arătat o bunătate ieșită din comun, căci au aprins un foc și ne-au primit pe toți, din cauza ploii de acum și din cauza frigului.
3 Looli u Paulo ye akang'anisie unsigho ghwasanjala na kuvika pa mwooto, ilijoka ilidebe ilinya sumu likahuma mu sanjala sila ulwakuva lwa vufukefu vuula pe likin'yengelela mu luvoko lwa mweene.
Dar când Pavel a strâns un mănunchi de bețe și le-a pus pe foc, o viperă a ieșit din cauza căldurii și s-a prins de mâna lui.
4 Avaanhu va pa likaja pala yevalolile kwiiti ilijoka liswembela kuhuma muluvoko lwa mweneenevapuling'ana vavuo,”Umuunhu uju kyang'haani m'buudi junoadyeghile mu Nyanja looli uvwakyangani navukuntavula kukukala.”
Când băștinașii au văzut creatura atârnând de mâna lui, și-au spus unii altora: “Fără îndoială că acest om este un ucigaș, pe care, deși a scăpat din mare, Justiția nu l-a lăsat să trăiască.”
5 Looli umweene akantaghila ilijoka ilio kumwooto nakapatile uvunangifu vwooni.
Cu toate acestea, el a scuturat creatura în foc și nu a pățit nimic.
6 Aveene vakumughula afimbe inamu nambe aghue na kalingi na kufua. looliye nimulolile ku nsiki untali na kulola kuuti na kwelili lino lilivulevule kwa mweene wakabadilisia amasaghe ghavanave na kuuti alyyale unguluve.
Ei se așteptau însă ca el să se fi umflat sau să fi căzut mort deodată, dar când au privit mult timp și au văzut că nu i s-a întâmplat nimic rău, s-au răzgândit și au spus că este un zeu.
7 Kange pala pipi palyale ni iisi jinojilyale kyuma kya m'baha wa kiponge, umuunhu juno itambulua pablio. Alatwupilile na pikututengelela ifighono fitatu.
În împrejurimile acelui loc se aflau niște pământuri ale căpeteniei insulei, numită Publius, care ne-a primit și ne-a găzduit cu amabilitate timp de trei zile.
8 Lulyahumile kuuti viise wa pablio jikam'bwene imungu ni namu ija kuhalisia. Na ju Paulo amulutile akifunya, akavika amavoko pa kyanya pa mwene na pikum'buvusia.
Tatăl lui Publius zăcea bolnav de febră și de dizenterie. Pavel a intrat la el, s-a rugat și, punându-și mâinile peste el, l-a vindecat.
9 Yelihumile ili, avaanhu avange pa kiponge pala vano valyale vivavua voope vakaluta vakavuvusivua.
După ce s-a făcut acest lucru, au venit și ceilalți care aveau boli în insulă și s-au vindecat.
10 Avaanhu vakatwoghopa nu vwoghofi uvukome. Panotukale tukuling'ania kukyula, vakatupelile fila fino tukafivombile.
De asemenea, ne-au onorat cu multe onoruri și, când am plecat, au pus la bord lucrurile de care aveam nevoie.
11 Yeghakilile ameesi gha tatu, tulyaghendile mu nkate mu meli Iskanda jino jilyakolilue ni ng'ala pa kiaponge pala, jino avalongosi va jene valyale vanyalukolo va vili ava lipasa.
După trei luni, am plecat cu o corabie din Alexandria care iernase pe insulă și care avea ca emblemă “Frații gemeni”.
12 Pano yetupumile mu likaja ilya sirakusa, tulikalile pala ivighono vi tatu.
Aterizând la Siracuza, am rămas acolo trei zile.
13 Kuhumila pala tukaghendile tukafike mulikaja ilya Regio. Ye kikilile ikighono kimo imepo ija kumavemba jilyahumile nakalingi, yefikilile ifighono fivili tukafikile mulikaja ilya Putoli.
De acolo am făcut un ocol și am ajuns la Rhegium. După o zi, a apărut un vânt dinspre sud și, a doua zi, am ajuns la Puteoli,
14 Ukuo kwe tukavavwene ava nyalukolo avange vakatupilile kukukala navoope ifighono lekela lubale. Kusila iji tukisile ku Rumi.
unde am găsit frați și am fost rugați să rămânem cu ei timp de șapte zile. Astfel am ajuns la Roma.
15 Kuhuma ukuo avanyalukolo vala, yevapulike imola isiitu, vakisile kukutwambilila ukuo kulighulilo ilya Apias ni Hoteli itatu. U Paulo ye avavwene avanyalukolo vala valyamongisie u Nfuluve pe akavika ni ngufu.
De acolo, frații, când au auzit de noi, au venit în întâmpinarea noastră până la Piața lui Appius și la Cele Trei Taverne. Când i-a văzut, Pavel a mulțumit lui Dumnezeu și a prins curaj.
16 Pano ye twingile ku Roma, u Paulo akatavulilue kukukala mwene palikimo nu n'sikali jula juno alyale ikumulolela.
Când am intrat în Roma, centurionul i-a predat pe prizonieri căpitanului gărzii, dar lui Pavel i s-a permis să rămână singur cu soldatul care îl păzea.
17 Yefikilile ifighono fitatu u Paulo akavakemelile palikimo avaghosi vala vano valyale valongosi mun'kate muva Yahudi. Vano vakisile palikimo, alyajovile kuvanave, “Vanyalukolo, palikimo na kuuti nanihokile n'kole ku vaanhu ava nambe kuvomba luno nalulondua nava Nhaata viitu vanovalyatulongolile, vakanyumisie hwene n'kungua kuhuma ku Yerusalemu kufika hadi mumavoko gha va Rumi.
După trei zile, Pavel a chemat laolaltă pe cei care erau conducătorii iudeilor. După ce s-au adunat, le-a zis: “Eu, fraților, deși nu făcusem nimic împotriva poporului și a obiceiurilor părinților noștri, am fost totuși dat prizonier din Ierusalim în mâinile romanilor,
18 Yevamalile kukumoselesia, vakanoghilue kukundekesia mu vwavuke ulwakuva nalulyale lumonga kulyune ulwa ku hulila pi kum'buuda
care, după ce m-au cercetat, au vrut să mă elibereze, pentru că nu era în mine nici o cauză de moarte.
19 Looli ava Yahudi vala vakaati vajovile vunge kuluno vinoghelua avene, penilyaghimbile pihumia apiru kwa Kaisari, napano nalulyale lunyakuva ndiikio nileta amasitaka mu kipelela kyango.
Dar, când iudeii s-au opus, am fost nevoit să apelez la Cezar, nu că aș fi avut ceva de care să acuz națiunea mea.
20 Ulwakuva kiki une nilete i apiru, pa uluo nilyasumile kukuvagha na kujova navoope. Ulwakuva kiila u Israel alipisie nakyo, niikungilue muvukunge uvu.
De aceea am cerut să te văd și să vorbesc cu tine. Căci, din cauza speranței lui Israel, sunt legat cu acest lanț.”
21 Pe vakam'bula, “Natughelile twupile ikalata kuhuma ku Yudea jino jikukujova uve, nambe nakwale unyalukolo juno akisile nakuhumia imola nambe kujova ilisio limonga ilivivi vwimila uve.
Ei I-au zis: “Nu am primit scrisori din Iudeea despre tine, și nici unul din frați n-a venit aici să ne spună sau să ne vorbească de rău despre tine.
22 Looli tulonda kupulika kuhuma kulyuve ghusagha kiki vwimila ilipugha lya vaanhu ava, ulwakuva sivoneka kulyumue kuuti nijova fiivi pooni pano nilipuo.”
Dar noi dorim să auzim de la tine ce crezi tu. Căci, în ceea ce privește această sectă, ne este cunoscut faptul că peste tot se vorbește împotriva ei.”
23 Vakaati vavikile ikighono vwimila umwene, avaanhu vinga kyongo valyamwisile pano ikalagha. Alyajovile ilisio lila kuvanave napikuvolelela vwimila ulwa vutua vwa Nguluve. Akaghelile kukuvavika vunofu vwimila u Yesu, kusooni ivili kuhumila mu ngaghilo sa Musa na kuhuma mu vavili, kutengulila pa lwakilavo kufika umpaka pakivwilile.
După ce I-au dat o zi, a venit multă lume la El, la locuința lui. El le dădea explicații, mărturisind despre Împărăția lui Dumnezeu și convingându-i despre Isus, atât din Legea lui Moise, cât și din profeți, de dimineața până seara.
24 Mun'kate mu vavuo vakavahongile kusimo sikajovilue, napano avange navakitike.
Unii credeau cele spuse, iar alții nu credeau.
25 Yevakunilue pikwiting'ana vao kwa vao vakavuka u Paulo ye ajvile imola iji jimo, “U Mhepo u Mwimike vunofu kukuka u Isaya um'biili ghwa va Nhaata viitu.
Când nu s-au înțeles între ei, au plecat după ce Pavel a rostit un singur mesaj: “Duhul Sfânt a vorbit cu dreptate părinților noștri, prin profetul Isaia,
26 Akaati, 'Luta kuvaanhu ava ujove, “Ku mbughulutu siinu mum'pulika, looli na mungakitang'anie; na kumaaso ghinu mulola looli namungakagule.
spunând: “Du-te la acest popor și spune-i, în auz, veți auzi, dar nu va înțelege în nici un fel. Văzând, veți vedea, dar nu va percepe în nici un fel.
27 Vwimila vwa numbula sa vaanhu ava siila vuvotevote, imbughulutu save sim'pulike ni mumuko, vadindile amaso gha vanave; neke kuuti valeke kukagula ku maso gha vanave, nakum'pulika ku mbughulutu sivsnave, napikun'tang'ania mu nhumbula sivanave, na pisyetuka kange, ngele nivavuvwisie.”
Căci inima acestui popor a devenit insensibilă. Urechile lor sunt surde de auz. Și-au închis ochii. Ca nu cumva să vadă cu ochii lor, aud cu urechile lor, să înțeleagă cu inima lor, și s-ar întoarce din nou, atunci îi voi vindeca.
28 Pa uluo, mu noghile kukagula kuuti uvuvangi vwa Nguluve vutwalilue ku vaanhu ava panji, kange vipulikisyagha.” (Gadilila: Ikidebe iki
“Să știți deci că mântuirea lui Dumnezeu este trimisă la neamuri și ele vor asculta.”
29 “Un'siki ghuno alyajovile amasio agha, ava Yahudi vakabuka, kuno vighelana kyongo vavuo kwa vavuo, nakwesile muvutavike uvunofu uvwa kali).
După ce a spus aceste cuvinte, iudeii au plecat, având între ei o mare ceartă.
30 U Paulo akikalile mu nyumba ja mwene ijakupanga amaka ghaviili, kange alyavambilile vooni vanoon vano vakalutagha kwa mwene.
Pavel a stat doi ani întregi în casa lui închiriată, și primea pe toți cei ce veneau la el,
31 Alyale idalikila uvutua vya Nguluve kange alyale ivulanisia amasio vwimila vwa Mutwa Yesu Kilisite mungufu sooni. Nakwale juno kan'sighile.
propovăduind cu toată îndrăzneala, fără nici o opreliște, Împărăția lui Dumnezeu și învățând cele despre Domnul Isus Hristos.
