Luⱪa 22
1 Əmdi petir nan ⱨeyti («ɵtüp ketix ⱨeyti» dǝpmu atilidu) yeⱪinlixip ⱪalƣanidi.
Se apropia sărbătoarea azimilor, care se cheamă Paștele.
2 Bax kaⱨinlar wǝ Tǝwrat ustazliri uni ɵlümgǝ mǝⱨkum ⱪilixⱪa amal izdǝp yürǝtti; qünki ular hǝlⱪtin ⱪorⱪatti.
Preoții cei mai de seamă și cărturarii căutau cum să-L omoare, pentru că se temeau de popor.
3 Xu pǝyttǝ on ikkiylǝndin biri bolƣan, Ixⱪariyot dǝp atalƣan Yǝⱨudaning kɵngligǝ Xǝytan kirdi.
Satana a intrat în Iuda, numit și Iscarioteanul, care era numărat între cei doisprezece.
4 U berip bax kaⱨinlar wǝ ibadǝthana pasiban bǝgliri bilǝn Əysani ⱪandaⱪ ⱪilip ularƣa tutup berix üstidǝ mǝsliⱨǝtlǝxti.
El s-a dus și a vorbit cu preoții cei mai de seamă și cu căpeteniile despre cum să li-l predea.
5 Ular intayin hux bolup, Yǝⱨudaƣa pul berixkǝ kelixti.
Ei s-au bucurat și au fost de acord să-i dea bani.
6 Yǝⱨuda maⱪul bolup, uni halayiⱪtin ayrim ⱪalƣanda ularƣa tutup berixkǝ muwapiⱪ pursǝt izdǝxkǝ kirixti.
El a consimțit și a căutat un prilej să li-l predea în absența mulțimii.
7 Əmdi petir nan ⱨeytining [birinqi] küni yetip kǝlgǝnidi. Xu küni «ɵtüp ketix ⱨeyti»ƣa atap ⱪurbanliⱪ [ⱪoza] soyulatti.
A sosit ziua azimilor, în care trebuia să se jertfească Paștele.
8 Xuning bilǝn Əysa Petrus bilǝn Yuⱨannaƣa: — Berip bizgǝ ɵtüp ketix ⱨeytining [ⱪozisini] birgǝ yegili tǝyyarlanglar, — dǝp ularni ǝwǝtti.
Isus i-a trimis pe Petru și pe Ioan, zicând: “Duceți-vă și pregătiți-ne Paștele, ca să mâncăm.”
9 — Ⱪǝyǝrdǝ tǝyyarliximizni halaysǝn? — dǝp soridi ular.
Ei I-au zis: “Unde vrei să ne pregătim?”
10 U ularƣa mundaⱪ dedi: — Xǝⱨǝrgǝ kirsǝnglar, mana u yǝrdǝ kozida su kɵtürüwalƣan bir ǝr kixi silǝrgǝ uqraydu. Uning kǝynidin mengip u kirgǝn ɵygǝ kiringlar.
El le-a zis: “Iată, când veți intra în cetate, vă va întâmpina un om care duce un ulcior cu apă. Urmați-l în casa în care va intra el.
11 Wǝ ɵy igisigǝ: «Ustaz: — Muhlislirim bilǝn ɵtüp ketix ⱨeytining tamiⱪini yǝydiƣan meⱨmanhana ɵy ⱪǝyǝrdǝ? — dǝp sorawatidu» dǝnglar.
Spuneți-i stăpânului casei: “Învățătorul vă spune: “Unde este camera de oaspeți, unde pot mânca Paștele cu discipolii mei?””.
12 U silǝrni baxlap üstünki ⱪǝwǝttiki rǝtlǝngǝn sǝrǝmjanlaxturulƣan qong bir eƣiz ɵyni kɵrsitidu. Mana xu yǝrdǝ tǝyyarliⱪ ⱪilip turunglar.
Îți va arăta o cameră mare, mobilată, în partea de sus. Fă pregătirile acolo”.
13 Xuning bilǝn ikkisi beriwidi, ⱨǝmmǝ ixlar uning eytⱪinidǝk bolup qiⱪti. Ular xu yǝrdǝ ɵtüp ketix ⱨeytining tamiⱪini tǝyyarlaxti.
S-au dus, au găsit lucrurile așa cum le spusese Isus și au pregătit Paștele.
14 Əmdi waⱪti-saiti kǝlgǝndǝ, Əysa dastihanda olturdi; on ikki rosul uning bilǝn billǝ olturuxti.
Când a sosit ceasul, a șezut la masă cu cei doisprezece apostoli.
15 Andin u ularƣa: — Mǝn azab qekixtin ilgiri, silǝr bilǝn ɵtüp ketix ⱨeytining bu tamiⱪiƣa ⱨǝmdastihanda boluxⱪa tolimu intizar bolup kǝlgǝnidim.
Și le-a zis: “Am dorit foarte mult să mănânc acest Paște cu voi înainte de a suferi,
16 Qünki silǝrgǝ eytayki, bu ⱨeyt ziyapitining [ǝⱨmiyiti] Hudaning padixaⱨliⱪida ǝmǝlgǝ axurulmiƣuqǝ, mǝn buningdin ⱪayta yemǝymǝn, — dedi.
căci vă spun că nu voi mai mânca în niciun fel din el până când nu se va împlini în Împărăția lui Dumnezeu.”
17 Andin u bir jamni ⱪoliƣa elip, tǝxǝkkür eytti wǝ muhlisliriƣa: — Buni elip aranglarda tǝⱪsim ⱪilip [iqinglar].
A primit un pahar și, după ce a mulțumit, a zis: “Luați și împărțiți-l între voi,
18 Qünki xuni eytayki, mundin keyin Hudaning padixaⱨliⱪi kǝlmigüqǝ, ⱨǝrgiz üzüm xǝrbitidin ⱪǝt’iy iqmǝymǝn, — dedi.
pentru că vă spun că nu voi mai bea deloc din rodul viței de vie, până când nu va veni Împărăția lui Dumnezeu.”
19 Andin u bir tal nanni ⱪoliƣa elip, Hudaƣa tǝxǝkkür eytti wǝ uni oxtup, ularƣa ülǝxtürüp berip: — Bu mening silǝr üqün pida bolidiƣan tenimdur. Meni ǝslǝp turux üqün buningdin yǝnglar, — dedi.
A luat o pâine și, după ce a mulțumit, a frânt-o și le-a dat-o, zicând: “Acesta este trupul Meu, care se dă pentru voi. Faceți aceasta în amintirea mea”.
20 U xuningdǝk tamaⱪtin keyinki jamni ⱪoliƣa elip mundaⱪ dedi: — Bu jamdiki xarab mening silǝr üqün tɵkülidiƣan ⱪenimda bolƣan yengi ǝⱨdidur.
La fel, după cină, a luat paharul, zicând: “Paharul acesta este noul legământ în sângele Meu, care se varsă pentru voi.
21 Lekin mana, meni tutup bǝrgüqining ⱪoli mening bilǝn bir dastihandidur.
Dar iată că mâna celui care mă trădează este cu mine pe masă.
22 Wǝ Insan’oƣli dǝrwǝⱪǝ ɵzi toƣrisida bekitilgǝndǝk [alǝmdin] ketidu; biraⱪ Insan’oƣlining tutup berilixigǝ wasitiqi bolƣan adǝmning ⱨaliƣa way!
Într-adevăr, Fiul Omului merge așa cum a fost hotărât, dar vai de omul prin care este trădat!”
23 Andin muhlislar bir-biridin: — Arimizda zadi kim muxundaⱪ ixni ⱪilixi mumkin? — dǝp munazirigǝ qüxüp ketixti.
Și au început să se întrebe între ei care dintre ei era cel ce voia să facă lucrul acesta.
24 Əmdi ularning arisida ⱪaysimiz ǝng uluƣ saniliximiz kerǝk degǝn talax-tartix pǝyda boldi.
Între ei s-a iscat și o ceartă, care dintre ei era considerat cel mai mare.
25 U ularƣa mundaⱪ dedi: — Əllǝrdiki padixaⱨlar ⱪol astidiki hǝlⱪ üstidin buyruⱪwazliⱪ ⱪilip idarǝ ⱪilidu, ularning üstidiki ⱨoⱪuⱪdarliri «hǝlⱪpǝrwǝr» dǝp atilidu.
El le-a zis: “Împărații neamurilor îi stăpânesc, iar cei care au autoritate asupra lor sunt numiți “binefăcători”.
26 Biraⱪ silǝr xundaⱪ bolmanglar; bǝlki aranglardiki ǝng mǝrtiwiliki ɵzini ǝng kiqikidǝk ⱨesablisun wǝ yetǝkqi bolƣanlar [ⱨǝmmǝylǝngǝ] hizmǝtkardǝk bolsun.
Dar nu este așa cu voi. Mai degrabă, cel care este mai mare dintre voi să devină ca cel mai mic, iar cel care conduce, ca unul care slujește.
27 Kim mǝrtiwilik, dastihanda olturƣanmu yaki dastihandiki kütküqimu? Dastihanda olturƣini ǝmǝsmu? Biraⱪ mǝn bolsam aranglarda hizmitinglarda bolƣuqi kütküqidǝkturmǝn.
Căci cine este mai mare, cel care stă la masă sau cel care slujește? Nu este oare cel care stă la masă? Dar eu sunt în mijlocul vostru ca unul care slujește.
28 Silǝr bolsanglar, beximƣa sinaⱪlar kǝlgǝndǝ baxtin-ahir mǝn bilǝn billǝ ⱨǝmraⱨ bolƣansilǝr.
Dar voi sunteți aceia care ați rămas cu mine în încercările mele.
29 Wǝ huddi Atam manga padixaⱨliⱪ ⱨoⱪuⱪi bekitkǝndǝk, mǝn silǝrgimu xundaⱪ bekitimǝn.
Eu vă dau vouă o împărăție, așa cum Tatăl Meu mi-a dat-o Mie,
30 Xuning bilǝn silǝr mening padixaⱨliⱪimda mǝn bilǝn bir dastihanda yǝp-iqisilǝr wǝ tǝhtlǝrdǝ olturup, Israilning on ikki ⱪǝbilisi üstidin ⱨɵküm qiⱪirisilǝr.
ca să mâncați și să beți la masa Mea în Împărăția Mea. Voi veți sta pe tronuri, judecând cele douăsprezece triburi ale lui Israel.”
31 Rǝb yǝnǝ [Petrusⱪa]: — «Əy Simon, Simon! Mana, Xǝytan ⱨǝmminglarni huddi buƣday tasⱪiƣandǝk tasⱪap sinaxni tiligǝn.
Domnul a zis: “Simon, Simon, iată că Satana a cerut să vă ia pe toți, ca să vă cerne ca pe grâu;
32 Lekin etiⱪading yoⱪimisun dǝp sanga dua ⱪildim. Əmdi sǝn towa ⱪilip tüz yolƣa ⱪaytⱪandin keyin, ⱪerindaxliringni mustǝⱨkǝmligin» — dedi.
dar Eu m-am rugat pentru tine, ca să nu-ți piardă credința. Tu, după ce te vei fi întors din nou, stabilește-i pe frații tăi”.
33 — I Rǝb, — dedi Petrus, — Mǝn sǝn bilǝn billǝ zindanƣa taxlinip, billǝ ɵlümgǝ berixⱪa tǝyyarmǝn!
El I-a zis: “Doamne, sunt gata să merg cu Tine și la temniță și la moarte!”
34 U uningƣa: — I Petrus, sanga eytayki, bügün horaz qilliƣuqǝ, sǝn «Uni tonumaymǝn» dǝp mǝndin üq ⱪetim tanisǝn, dedi.
El a zis: “Îți spun, Petru, că astăzi nu va cânta cocoșul până nu vei nega de trei ori că Mă cunoști.”
35 Andin, u ulardin: — Silǝrni ⱨǝmyansiz, hurjunsiz wǝ kǝxsiz [sǝpǝrgǝ] ǝwǝtkinimdǝ silǝrning birǝr nǝrsǝnglar kǝm bolup ⱪalƣanmu? — dǝp soridi. Ular: — Yaⱪ, dedi.
El le-a zis: “Când v-am trimis fără pungă, fără sac și fără sandale, v-a lipsit ceva?” Ei au spus: “Nimic”.
36 Xuning bilǝn u ularƣa: — Lekin ⱨazir ⱨǝr kimning ⱨǝmyani bolsa, uni alsun; xundaⱪ ⱨǝm hurjuni bolsa, uni alsun wǝ bir kimning ⱪiliqi bolmisa, qapinini setip birdin ⱪiliq alsun.
Apoi le-a zis: “Dar acum, cine are o pungă, s-o ia și un sac. Cine n-are, să-și vândă haina și să-și cumpere o sabie.
37 Qünki mǝn silǝrgǝ xuni eytayki, [muⱪǝddǝs yazmilarda]: «U jinayǝtqilǝr ⱪatarida sanilidu» dǝp pütülgǝn sɵz mǝndǝ qoⱪum ǝmǝlgǝ axurulidu. Qünki mening toƣramdiki barliⱪ ixlar toluⱪ ǝmǝlgǝ axmay ⱪalmaydu — dedi.
Căci vă spun că trebuie să se împlinească încă în mine ceea ce este scris: “A fost socotit împreună cu călcătorii de lege”. Căci ceea ce mă privește pe mine se împlinește.”
38 — I Rǝb, ⱪariƣin, bu yǝrdǝ ikki ⱪiliq bar ikǝn, dedi ular. — Boldi, yetidu! — dedi u ularƣa.
Ei au zis: “Doamne, iată două săbii.” El le-a spus: “Ajunge!”.
39 Andin u qiⱪip, aditi boyiqǝ Zǝytun teƣiƣa yol aldi; uning muhlisliri uningƣa ǝgixip bardi.
El a ieșit și s-a dus, după obiceiul său, pe Muntele Măslinilor. L-au urmat și discipolii Lui.
40 U yǝrgǝ yetip barƣanda u ularƣa: — Azdurulmasliⱪinglar üqün dua ⱪilinglar, — dedi.
Când a ajuns la locul acela, le-a zis: “Rugați-vă să nu intrați în ispită.”
41 Andin, ulardin bir tax etimiqǝ neriraⱪ berip, tizlinip turup:
S-a depărtat de ei ca la o aruncătură de piatră, a îngenuncheat și se ruga, zicând:
42 — I Ata, halisang, bu ⱪǝdǝⱨni mǝndin elip kǝtkǝysǝn. Lekin mening ǝmǝs, bǝlki Sening iradǝng ada ⱪilinsun — dǝp dua ⱪildi;
“Tată, dacă voiești, depărtează de la Mine paharul acesta. Cu toate acestea, nu voia mea, ci a Ta să se facă”.”
43 wǝ asmandin bir pǝrixtǝ uningƣa kɵrünüp uni ⱪuwwǝtlǝndürdi.
Un înger din cer i s-a arătat și l-a întărit.
44 U ⱪattiⱪ azabta tolƣinip tehimu ihlasliⱪ bilǝn dua ⱪiliwǝrdi. Buning bilǝn uning tǝrliri yǝrgǝ tɵkülgǝn ⱪan tamqiliridǝk qüxüxkǝ baxlidi.
Fiind în agonie, el se ruga cu mai multă stăruință. Sudoarea lui a devenit ca niște picături mari de sânge care cădeau pe pământ.
45 Andin duasini tügitip, ornidin turup, muhlislirining yeniƣa kǝldi. Ularning ƣǝmgǝ qɵküp ⱨalsizlinip mügdǝp ⱪalƣanliⱪini kɵrüwidi, ularƣa:
După ce S-a sculat din rugăciunea Sa, a venit la ucenici și, găsindu-i adormiți din pricina durerii,
46 — Uhlap ⱪalƣininglar nemisi? Azduruluxtin saⱪlinix üqün ⱪopup dua ⱪilinglar, — dedi.
le-a zis: “De ce dormiți? Sculați-vă și rugați-vă ca să nu intrați în ispită”.
47 Uning sɵzi tehi ayaƣlaxmastinla, bir top adǝmlǝr pǝyda boldi. Ularni baxlap kǝlgüqi on ikkǝylǝndin biri bolƣan Yǝⱨuda degǝn kixi idi; u Əysaƣa [salam berip] sɵygili ⱪexiƣa bardi.
Pe când vorbea el încă, a apărut o mulțime. Cel care se numea Iuda, unul dintre cei doisprezece, îi conducea. S-a apropiat de Isus ca să-l sărute.
48 Əysa uningƣa: — Əy Yǝⱨuda, bir sɵyüx bilǝn Insan’oƣlini tutup berǝrsǝnmu? — dedi.
Dar Isus i-a zis: “Iuda, tu Îl trădezi pe Fiul Omului cu o sărutare?”
49 Wǝ Əysaning ǝtrapidikilǝr nemǝ ix yüz beridiƣanliⱪini bilip yetip: — I Rǝb, ⱪiliq bilǝn uraylimu? — dedi.
Cei ce erau în jurul lui, văzând ce avea să se întâmple, I-au zis: “Doamne, să batem cu sabia?”
50 Wǝ ulardin biri [ⱪiliqini kɵtürüp], bax kaⱨinning qakiriƣa urup, ong ⱪuliⱪini xiliwǝtti.
Unul dintre ei a lovit pe slujitorul marelui preot și i-a tăiat urechea dreaptă.
51 Biraⱪ Əysa buningƣa jawabǝn: — Boldi, tohta! — dedi; u ⱪolini uzitip ⱪuliⱪiƣa tǝgküzüp, uni saⱪaytti.
Dar Isus a răspuns: “Lasă-mă măcar să fac lucrul acesta, și, atingându-i urechea, l-a vindecat.
52 Əysa ɵzini tutⱪili kǝlgǝn bax kaⱨinlar, pasiban bǝgliri wǝ aⱪsaⱪallarƣa ⱪarap: — Bir ⱪaraⱪqini tutidiƣandǝk ⱪiliq-toⱪmaⱪlarni kɵtürüp kǝpsilǝrƣu?
Isus a zis preoților cei mai de seamă, căpeteniilor templului și bătrânilor, care veniseră împotriva Lui: “Ați ieșit ca împotriva unui tâlhar, cu săbii și cu ciomege?
53 Muⱪǝddǝs ibadǝthanida ⱨǝr küni silǝr bilǝn billǝ idim, silǝr ⱪol salmidinglar. Ⱨazir bu silǝrgǝ tǝwǝ bolƣan waⱪit-saǝttur wǝ ⱪarangƣuluⱪning ⱨɵküm sürüxidur — dedi.
Când eram zilnic cu voi în templu, nu ați întins mâinile împotriva mea. Dar acesta este ceasul vostru și puterea întunericului”.
54 Ular Əysani tutuwelip, bax kaⱨinning ɵyigǝ elip kelixti. Petrus yiraⱪtin ǝgixip mangdi.
L-au prins și l-au dus și l-au adus în casa marelui preot. Dar Petru îl urmărea de la distanță.
55 Əmdi ular ⱨoylining otturisida ot yeⱪip qɵrisidǝ [issinip] olturƣanda, Petrus ularning arisiƣa kirip olturdi.
După ce au aprins un foc în mijlocul curții și au șezut împreună, Petru a șezut în mijlocul lor.
56 Andin otning nurida uning olturƣinini kɵrgǝn bir dedǝk uningƣa tikilip ⱪarap turup: — Bu adǝmmu Əysa bilǝn billǝ idi, — dedi.
O slujnică l-a văzut cum ședea la lumină și, uitându-se cu atenție la el, a zis: “Și acesta era cu el.”
57 Lekin u tenip: — Əy hotun, uni tonumaymǝn! — dedi.
El s-a lepădat de Isus, zicând: “Femeie, nu-L cunosc.”
58 Andin uzun ɵtmǝy, yǝnǝ birǝylǝn uni kɵrüp: — Sǝnmu ulardin ikǝnsǝn, — dedi. Lekin Petrus: — Əy buradǝr, undaⱪ ǝmǝsmǝn! — dedi.
După puțină vreme, l-a văzut altcineva și i-a zis: “Și tu ești unul dintre ei!” Dar Petru a răspuns: “Omule, eu nu sunt!”
59 Andin bir saǝtqǝ ɵtkǝndǝ baxⱪa birǝylǝn: — Dǝrⱨǝⱪiⱪǝt, bu ⱨǝm uning bilǝn billǝ idi; qünki umu Galiliyǝliktur, — dǝp qing turuwaldi.
După ce a trecut aproape un ceas, un altul a spus cu încredere: “Cu adevărat și acesta era cu El, căci este galileean.”
60 Lekin Petrus: — Ⱨǝy buradǝr, nemǝ dǝwatⱪiningni bilmǝymǝn! — dedi. Wǝ uning sɵzi ayaƣlaxmastinla, horaz qillidi.
Dar Petru a zis: “Omule, nu știu despre ce vorbești!” Imediat, în timp ce el încă vorbea, a cântat un cocoș.
61 Əmdi Rǝb kǝynigǝ burulup, Petrusⱪa tikilip ⱪarap ⱪoydi. Xuning bilǝn Petrus Rǝbning sɵzini, yǝni: «Bügün horaz qillaxtin ilgiri sǝn mǝndin üq ⱪetim tanisǝn» degǝnlikini yadiƣa kǝltürdi.
Domnul s-a întors și s-a uitat la Petru. Atunci Petru și-a adus aminte de cuvântul Domnului, cum că i-a spus: “Înainte să cânte cocoșul, te vei lepăda de mine de trei ori”.
62 Wǝ u taxⱪiriƣa qiⱪip ⱪattiⱪ yiƣlap kǝtti.
A ieșit afară și a plâns cu amar.
63 Əmdi Əysani tutup turuwatⱪanlar uni mǝshirǝ ⱪilixⱪa wǝ sawap-dumbilaxⱪa baxlidi;
Oamenii care îl țineau pe Isus își băteau joc de el și îl băteau.
64 uning kɵzlirini tengip uningdin: — Seni urƣan kimdu? Ⱪeni, bexarǝt bǝrgin! — dǝp soraxti
După ce l-au legat la ochi, l-au lovit peste față și l-au întrebat: “Proorocește! Cine este cel care te-a lovit?”.
65 wǝ uningƣa buningdin baxⱪa yǝnǝ nurƣun ⱨaⱪarǝtlǝrni yaƣdurdi.
Și au mai spus multe alte lucruri împotriva lui, insultându-l.
66 Tang atⱪanda, hǝlⱪ aⱪsaⱪalliri, yǝni bax kaⱨinlar wǝ Tǝwrat ustazliri yiƣilixti. Ular uni ɵz kengǝxmisigǝ elip berip
Când s-a făcut ziuă, s-a adunat adunarea bătrânilor poporului, preoții cei mai de seamă și cărturarii, și L-au dus pe Isus în sfatul lor, zicând:
67 uningdin: — Eytǝ, sǝn Mǝsiⱨmu? — dǝp soraxti. U ularƣa jawabǝn: — Silǝrgǝ eytsammu, ⱪǝt’iy ixǝnmǝysilǝr.
“Dacă Tu ești Hristosul, spune-ne.” Dar El le-a zis: “Dacă vă voi spune, nu veți crede;
68 Silǝrdin birǝr soal sorisam, ⱨeq jawab bǝrmǝysilǝr.
și dacă vă voi întreba, nu-mi veți răspunde și nu mă veți lăsa să plec.
69 Lekin bu waⱪittin baxlap Insan’oƣli Ⱨǝmmigǝ Ⱪadirning ong yenida olturidu, — dedi.
De acum încolo, Fiul Omului va ședea la dreapta puterii lui Dumnezeu”.
70 — Undaⱪta, sǝn Hudaning Oƣli ikǝnsǝn-dǝ? — deyixti ular. U: — Degininglardǝk mǝn xudurmǝn! — dǝp jawab bǝrdi.
Și toți au zis: “Deci Tu ești Fiul lui Dumnezeu?” El le-a spus: “Spuneți asta, pentru că așa sunt”.
71 Xuning bilǝn ular: — Əmdi baxⱪa guwaⱨqiliⱪning bizgǝ nemǝ ⱨajiti? Qünki ɵzimiz uning ɵz aƣzidin qiⱪⱪinini angliduⱪ! — deyixti.
Ei au zis: “Pentru ce mai avem nevoie de un martor? Pentru că noi înșine am auzit din gura Lui!”
