Rosullarning paaliyǝtliri 22
1 — Ⱪerindaxlar wǝ ata-bowilar! Əmdi ɵzümni aⱪlax sɵzlirimgǝ ⱪulaⱪ salƣaysilǝr, — dedi.
“Frați și părinți, ascultați apărarea pe care v-o fac acum.”
2 Ular Pawlusning ibraniy tilida sɵzliginini anglap, tehimu jim boluxti. U sɵzini dawam ⱪildi:
Când au auzit că le vorbea în limba ebraică, s-au liniștit și mai mult. El a zis:
3 — Mǝn bir Yǝⱨudiy, Kilikiyǝdiki Tarsus xǝⱨiridǝ tuƣuldum; lekin bu xǝⱨǝrdǝ beⱪip qong ⱪilindim, Gamaliyǝlning ⱪol astida ata-bowilirimizƣa tapxurulƣan Tǝwrat ⱪanunining zir-zǝwǝrlirini ⱪoymay ɵginip tǝlim-tǝrbiyǝ aldim. Mǝn silǝrning bügün bolƣininglarƣa ohxax, Huda yoliƣa intayin ⱪizƣin idim.
“Eu sunt iudeu, născut în Tarsul Ciliciei, dar crescut în această cetate, la picioarele lui Gamaliel, învățat după tradiția strictă a legii părinților noștri, și zelos pentru Dumnezeu, așa cum sunteți și voi toți astăzi.
4 Mǝn bu yoldikilǝrni ⱨǝtta ɵltürüxkiqǝ ziyankǝxlik ⱪilip, ularni ǝr-ayal demǝy tutⱪun ⱪilip zindanƣa saldurdum.
Am prigonit această Cale până la moarte, legând și dând în închisori bărbați și femei,
5 Bu toƣruluⱪ bax kaⱨin wǝ aliy kengǝxmidiki barliⱪ aⱪsaⱪallarmu manga guwaⱨqidur. Mǝn ulardin Dǝmǝxⱪtiki [Yǝⱨudiy] ⱪerindaxlarƣa yezilƣan hǝtlǝrni tapxuruwelip, xu yǝrdǝ turuwatⱪan bu [yoldikilǝrni] jazalax üqün, ularni tutⱪun ⱪilip Yerusalemƣa apirimǝn dǝp yolƣa qiⱪⱪanidim.
așa cum mărturisesc și marele preot și tot consiliul bătrânilor, de la care am primit și scrisori către frați, și am călătorit la Damasc pentru a-i aduce în legături la Ierusalim și pe cei care erau acolo, ca să fie pedepsiți.
6 Əmdi xundaⱪ boldiki, sǝpǝr ⱪilip Dǝmǝxⱪkǝ yeⱪinlaxⱪanda, qüxkǝ yeⱪin, tuyuⱪsiz asmandin küqlük bir nur qüxüp, ǝtrapimni yorutuwǝtti.
“Pe când mergeam și mă apropiam de Damasc, pe la amiază, deodată, din cer, o lumină mare a strălucit în jurul meu.
7 Mǝn yǝrgǝ yiⱪilip kǝttim, andin manga: «Saul, Saul, Manga nemixⱪa ziyankǝxlik ⱪilisǝn?» degǝn awazni anglidim.
Am căzut la pământ și am auzit un glas care îmi spunea: “Saul, Saul, de ce mă prigonești?”
8 «I Rǝb, sǝn kimsǝn?» dǝp sorisam, U manga: — «Mǝn sǝn ziyankǝxlik ⱪiliwatⱪan Nasarǝtlik Əysadurmǝn!» dedi.
I-am răspuns: “Cine ești Tu, Doamne?” El mi-a zis: “Eu sunt Isus din Nazaret, pe care Îl prigonești tu.
9 Mǝn bilǝn billǝ mengiwatⱪanlar u nurni kɵrgǝn bolsimu, lekin manga ⱪilƣan sɵzlǝrni qüxǝnmidi.
Cei ce erau cu mine au văzut lumina și s-au temut, dar n-au înțeles vocea Celui ce vorbea cu mine.
10 Mǝn yǝnǝ, «I Rǝb, nemǝ ⱪilixim kerǝk?» dǝp sorisam, Rǝb manga, «Ornungdin tur, Dǝmǝxⱪⱪǝ kir, xu yǝrdǝ sǝn ada ⱪilix bekitilgǝn ixlarning ⱨǝmmisi toƣruluⱪ sanga eytip berilidu!» dedi.
Am întrebat: “Ce să fac, Doamne?”. Domnul mi-a zis: 'Ridică-te și du-te în Damasc. Acolo ți se vor spune toate lucrurile care ți-au fost rânduite să le faci”.
11 Ⱨeliⱪi nurning julaliⱪidin kɵzlirim kɵrmǝs bolup ⱪaldi. Yenimdikilǝr ⱪolumdin yetǝklǝp, Dǝmǝxⱪⱪǝ elip kirdi.
Când nu mai vedeam nimic din cauza slavei acelei lumini, fiind condus de mâna celor care erau cu mine, am intrat în Damasc.
12 U yǝrdǝ Tǝwrat ⱪanuniƣa ihlas baƣliƣan, Dǝmǝxⱪtiki barliⱪ Yǝⱨudiylarning ⱨɵrmitigǝ sazawǝr bolƣan Ananiyas isimlik bir kixi bar idi.
“Un oarecare Anania, un om evlavios după Lege, vestit de toți iudeii care locuiau în Damasc,
13 U kelip, yenimda turup: «Ⱪerindax Saul, bexingni kɵtürüp ⱪara!» dedi. Mǝn xuan beximni kɵtürüp ⱪarap uni kɵrdum.
a venit la mine și, stând lângă mine, mi-a zis: “Frate Saul, primește-ți vederea! Chiar în acel ceas m-am uitat la el.
14 U manga: «Ata-bowilirimizning Hudasi seni iradisini bilixing, Ⱨǝⱪⱪaniy Bolƣuqini kɵrüxüng wǝ uning aƣzidin qiⱪⱪan awazni anglixing üqün alliⱪaqan tallidi.
El a zis: “Dumnezeul părinților noștri te-a rânduit să cunoști voia Lui, să-L vezi pe Cel Drept și să auzi un glas din gura Lui.
15 Qünki sǝn pütün insanlar aldida kɵrgǝn-angliƣanliringƣa Uning guwaⱨqisi bolisǝn!
Căci tu vei fi martor pentru el, în fața tuturor oamenilor, pentru ceea ce ai văzut și ai auzit.
16 Xundaⱪ ikǝn, sǝn yǝnǝ nemigǝ ⱨayal bolisǝn? Ornungdin turup, Uning namiƣa nida ⱪilip qɵmüldürülüp, gunaⱨliringni yuƣuzƣin!» dedi.
Și acum, de ce așteptați? Ridică-te, botează-te și spală-ți păcatele, invocând numele Domnului”.
17 Xundaⱪ boldiki, Yerusalemƣa ⱪaytip kǝlginimdin keyin, ibadǝthanida dua ⱪiliwatⱪinimda, bir ƣayibanǝ kɵrünüx meni oruwaldi
După ce m-am întors la Ierusalim și în timp ce mă rugam în Templu, am căzut în transă
18 wǝ [Rǝbning] manga: «Qapsan bol, Yerusalemdin dǝrⱨal kǝt. Qünki ular sening manga ⱪilƣan guwaⱨliⱪingni ⱪobul ⱪilmaydu!» dǝwatⱪanliⱪini kɵrdüm.
și l-am văzut pe El zicându-mi: “Grăbește-te și ieși repede din Ierusalim, pentru că nu vor primi de la tine mărturie despre Mine”.
19 Mǝn, «I Rǝb, ular mening Sanga etiⱪad ⱪilƣanlarni zindanƣa solap, ⱨǝrbir sinagoglarƣa kirip ularni urƣanliⱪimni bilidu.
Eu am zis: “Doamne, ei înșiși știu că am întemnițat și am bătut în toate sinagogile pe cei care credeau în Tine.
20 Sening guwaⱨqing bolƣan Istipanning ⱪeni tɵkülginidǝ, mǝnmu yenida turup uni ɵltürgǝnlǝrning ⱪilmixliriƣa ⱪoxulup, ularning kiyimlirigǝ ⱪarap bǝrdim!» — dedim.
Când s-a vărsat sângele lui Ștefan, martorul Tău, am stat și eu de față, consimțind la moartea lui și păzind mantiile celor care l-au ucis'.
21 Biraⱪ u manga: «Kǝtkin! Seni yiraⱪtiki ǝllǝrgǝ ǝwǝtimǝn!» — dedi.
El mi-a zis: “Pleacă, căci te voi trimite departe de aici, la neamuri.”
22 Pawlus muxu sɵzni degüqǝ halayiⱪ uningƣa ⱪulaⱪ seliwatatti. Lekin buni anglap ular awazini kɵtürüp: — Undaⱪ bir kixi yǝr yüzidin yoⱪitilsun! U tirik turuxⱪa layiⱪ ǝmǝs! — dǝp quⱪan selixti.
L-au ascultat până ce a spus aceasta; apoi au ridicat glasul și au zis: “Scapă pământul de omul acesta, căci nu este vrednic să trăiască!”
23 Ular qirⱪirixip, qapan-yepinqilirini selip taxlap, topa-qang soruwatⱪanda,
Pe când strigau, își aruncau mantiile și aruncau praf în aer,
24 mingbexi Pawlusni ⱪǝl’ǝgǝ elip kirip ketixkǝ ǝmr ⱪiliwidi, halayiⱪning uningƣa nemǝ üqün bundaⱪ quⱪan salidiƣanliⱪini eniⱪlax üqün lǝxkǝrlirigǝ uni ⱪamqilap soraⱪ ⱪilixni buyrudi.
comandantul a poruncit să fie dus în cazarmă și a ordonat să fie cercetat prin biciuire, ca să știe pentru ce crimă strigau așa împotriva lui.
25 Lekin ular Pawlusni ⱪamqilax üqün ƣulaqlitip baƣliƣanda, u yenida turƣan yüzbexiƣa: — Bir Rim puⱪrasini jinayiti bekitilmǝyla ⱪamqilixinglar ⱪanunƣa uyƣunmu? — dedi.
După ce l-au legat cu chingi, Pavel l-a întrebat pe centurionul care se afla de față: “Îți este permis să biciuiești un om care este roman și nu a fost găsit vinovat?”
26 Bu sɵzni angliƣan yüzbexi mingbexining aldiƣa berip: — Siz nemǝ ix ⱪilay dǝwatisiz? Qünki u kixi Rim puⱪrasi ikǝn! — dedi.
Când a auzit centurionul, s-a dus la comandant și i-a zis: “Ai grijă ce ai de gând să faci, căci omul acesta este roman!”
27 Mingbexi Pawlusning aldiƣa berip, uningdin: — Manga eytⱪin, sǝn rasttinla Rim puⱪrasimu? — dǝp soridi. — Rast, dedi u.
Comandantul a venit și l-a întrebat: “Spune-mi, ești roman?” El a spus: “Da”.
28 — Mǝn naⱨayiti yuⱪiri baⱨada muxu puⱪraliⱪⱪa igǝ boldum, — dedi mingbexi. Pawlus: Əmma mǝn tuƣuluxumdinla xundaⱪ! — dedi.
Și comandantul a răspuns: “Mi-am cumpărat cetățenia cu un preț mare.” Pavel a spus: “Dar eu m-am născut roman”.
29 Xuning bilǝn, uni soraⱪⱪa tartmaⱪqi bolƣan lǝxkǝrlǝr dǝrⱨal uningdin ɵzlirini qǝtkǝ aldi. Mingbeximu uning Rim puⱪrasi ikǝnlikini bilip, uni baƣlatⱪanliⱪi tüpǝylidin ⱪorⱪup kǝtti.
Și îndată s-au depărtat de el cei ce voiau să-l cerceteze, iar comandantul s-a temut și el, când a văzut că este roman, pentru că îl legase.
30 Mingbexi Yǝⱨudiylarning Pawlusning üstidin ⱪilƣan xikayitining ⱨǝⱪiⱪiy sǝwǝbini bilix üqün, ǝtisi uni yexip, bax kaⱨinlar wǝ pütün aliy kengǝxmidikilǝrning bir yǝrgǝ yiƣilixini buyrudi. Andin Pawlusni elip kelip, ularning aldiƣa turƣuzdi.
Dar a doua zi, dorind să afle adevărul despre motivul pentru care era acuzat de iudei, l-a eliberat din legături și a poruncit preoților de seamă și întregului consiliu să se adune, a coborât pe Pavel și l-a pus în fața lor.
