Pend-nesihetler 23
1 Katta erbab bilen hemdastixan bolsang, Aldingdiki kim ikenlikini obdan oylan.
Când te așezi să mănânci cu un conducător, cu atenție ia aminte la ce este înaintea ta;
2 Ishtiying yaman bolsa, Gélinggha pichaq tenglep turghandek özüngni tart.
Și pune un cuțit la gâtul tău, dacă ești un om dedat apetitului.
3 Uning nazunémetlirini tama qilma, Ular adem aldaydighan tamaqlardur.
Nu dori delicatesele lui, fiindcă ele sunt mâncare înșelătoare.
4 Bay bolimen dep özüngni upratma; Özüngning zéhningni bu ishqa qaratma.
Nu munci ca să fii bogat; oprește-te de la propria ta înțelepciune.
5 [Bayliqlargha] köz tikishing bilenla, ular yoq bolidu; Pul-mal derweqe özige qanat yasap, Xuddi bürküttek asman’gha uchup kéter.
Îți vei aținti ochii asupra a ceva ce nu este? Fiindcă bogățiile cu siguranță își fac aripi; ele zboară departe ca o acvilă spre cer.
6 Ach közning nénini yéme, Uning ésil nazunémetlirini tama qilma;
Nu mânca pâinea aceluia ce are un ochi rău, nici nu dori delicatesele lui,
7 Chünki uning köngli qandaq bolghandek, özimu shundaq. U aghzida: — Qéni, alsila, ichsile! — désimu, Biraq könglide séni oylighini yoq.
Fiindcă așa cum gândește în inima lui, așa este el; Mănâncă și bea, îți spune el; dar inima lui nu este cu tine.
8 Yégen bir yutum taamnimu qusuwétisen, Uninggha qilghan chirayliq sözliringmu bikargha ketken bolidu.
Bucata pe care ai mâncat-o, o vei vărsa și îți vei pierde cuvintele dulci.
9 Exmeqqe yol körsitip salma, Chünki u eqil sözliringni közge ilmas.
Nu vorbi în urechile unui prost, fiindcă va disprețui înțelepciunea cuvintelor tale.
10 Qedimde békitken yerning pasil tashlirini yötkime, Yétimlarning étizlirighimu ayagh basma;
Nu scoate pietrele vechi de hotar și nu intra în câmpurile celor fără tată,
11 Chünki ularning Hemjemet-Qutquzghuchisi intayin küchlüktur; U Özi ular üchün üstüngdin dewa qilar.
Fiindcă răscumpărătorul lor este puternic; va pleda împotriva ta în cauza lor.
12 Nesihetke köngül qoy, Ilim-bilimlerge qulaq sal.
Dedică-ți inima instruirii și urechile tale cuvintelor cunoașterii.
13 Balanggha terbiye bérishtin érinme; Eger tayaq bilen ursang, u ölüp ketmeydu;
Nu cruța copilul de la disciplinare, fiindcă dacă îl bați cu nuiaua, nu va muri.
Bate-l cu nuiaua și îi vei elibera sufletul din iad. (Sheol h7585)
15 I oghlum, dana bolsang, Méning qelbim qanche xush bolar idi!
Fiul meu, dacă inima ta este înțeleaptă, inima mea se va bucura, chiar a mea.
16 Aghzingda orunluq sözler bolsa, ich-ichimdin shadlinimen.
Da, rărunchii mei se vor bucura când buzele tale spun lucruri drepte.
17 Gunah sadir qilghuchilargha reshk qilma, Herdaim Perwerdigardin eyminishte turghin;
Să nu invidieze inima ta pe păcătoși, ci rămâi în teama de DOMNUL cât este ziua de lungă.
18 Shundaq qilghiningda jezmen köridighan yaxshi kününg bolidu, Arzu-ümiding bikargha ketmes.
Căci cu siguranță este un viitor și așteptarea ta nu va fi stârpită.
19 I oghlum, sözümge qulaq sélip dana bol, Qelbingni [Xudaning] yoligha bashlighin.
Ascultă fiul meu și fii înțelept și călăuzește-ți inima pe cale.
20 Meyxorlargha arilashma, Nepsi yaman göshxorlar bilen bardi-keldi qilma;
Nu fi printre băutorii de vin, printre destrăbălații mâncători de carne;
21 Chünki haraqkesh bilen nepsi yaman axirida yoqsulluqta qalar, Gheplet uyqusigha patqanlargha jende kiyimni kiygüzer.
Fiindcă bețivul și mâncăciosul vor ajunge la sărăcie; și somnolența va îmbrăca pe un om în zdrențe.
22 Séni tapqan atangning sözini angla, Anang qérighanda uninggha hörmetsizlik qilma.
Dă ascultare tatălui tău care te-a născut și nu disprețui pe mama ta când este bătrână.
23 Heqiqetni sétiwal, Uni hergiz sétiwetme. Danaliq, terbiye we yorutulushnimu al.
Cumpără adevărul și nu îl vinde; de asemenea înțelepciunea și instruirea și înțelegerea.
24 Heqqaniy balining atisi chong xushalliq tapar; Dana oghulni tapqan atisi uningdin xursen bolar.
Tatăl celui drept se va bucura mult, și cel ce naște un copil înțelept va avea bucurie de la el.
25 Ata-anangni söyündürüp, Séni tughqan anangni xush qil.
Tatăl tău și mama ta vor fi veseli, și cea care te-a născut se va bucura.
26 I oghlum, qelbingni manga tapshur; Közliringmu hayatliq yollirimgha tikilsun!
Fiul meu, dă-mi inima ta și lasă-ți ochii să observe căile mele.
27 Chünki pahishe ayal chongqur oridur, Buzuq yat ayal tar zindandur;
Fiindcă o curvă este un șanț adânc, și o femeie străină este o groapă strâmtă.
28 Ular qaraqchidek möküwélip, Insaniyet arisidiki wapasizlarni köpeyter.
De asemenea ea pândește ca după pradă și înmulțește pe călcătorii de lege între oameni.
29 Kimde azab bar? Kimde derd-elem? Kim jédel ichide qalar? Kim nale-peryad kötürer? Kim sewebsiz yarilinar? Kimning közi qizirip kéter?
Cine are vaiet? Cine are întristări? Cine are certuri? Cine are bolboroseli? Cine are răni fără motiv? Cine are roșeața ochilor?
30 Del sharab üstide uzun olturghan, Ebjesh sharabtin tétishqa aldirighan meyxorlar!
Cei ce adastă îndelung la vin, cei ce se duc să caute vinul amestecat.
31 Sharabning ajayib qizilliqigha, uning jamdiki julaliqigha, Kishining gélidin shundaq siliq ötkenlikige meptun bolup qalma!
Nu te uita la vin când este roșu, când își arată culoarea în pahar, când se mișcă singur.
32 Axirida u zeherlik yilandek chéqiwalidu, Oq yilandek neshtirini sanjiydu.
La urmă mușcă precum un șarpe și înțeapă ca o viperă.
33 Köz aldingda ghelite menziriler körünidu, Aghzingdin qalaymiqan sözler chiqidu.
Ochii tăi vor privi femei străine și inima ta va rosti lucruri perverse.
34 Xuddi déngiz-okyanlarda leylep qalghandek, Yelkenlik kémining moma yaghichi üstide yatqandek bolisen.
Da, vei fi ca acela ce se întinde în mijlocul mării, sau ca acela ce se întinde în vârful unui catarg.
35 Sen choqum: — Birsi méni urdi, lékin men yarilanmidim! Birsi méni tayaq bilen urdi, biraq aghriqini sezmidim!» — deysen. Biraq sen yene: «Hoshumgha kelsemla, men yenila sharabni izdeymen! — deysen.
M-au lovit, vei spune tu, și nu am fost rănit; m-au bătut și nu am simțit; când mă voi trezi? Îl voi căuta din nou.
