Pend-nesihetler 15
1 Mulayim jawab ghezepni basar; Qopal söz achchiqni qozghar.
Un răspuns blând înlătură furia, dar cuvintele apăsătoare întărâtă mânia.
2 Aqilanilerning tili bilimni jari qilar; Exmeqning aghzi quruq gep töker.
Limba înțelepților folosește corect cunoașterea, dar gura proștilor revarsă nechibzuință.
3 Perwerdigarning közi her yerde yürer; Yaxshi-yamanlarni körüp turar.
Ochii DOMNULUI sunt în fiecare loc, privind răul și binele.
4 Shipa yetküzgüchi til xuddi bir «hayatliq derixi»dur; Tili egrilik kishining rohini sundurar.
O limbă sănătoasă este un pom al vieții, dar perversitate în ea este o spărtură în duh.
5 Exmeq atisining terbiyisige pisent qilmas; Lékin atisining tenbihige qulaq salghan zérek bolar.
Un nebun disprețuiește instruirea tatălui său, dar cel ce dă atenție mustrării este chibzuit.
6 Heqqaniyning öyide göherler köptur; Biraq yamanning tapawiti özige awarichilik tapar.
În casa celui drept este mult tezaur, dar în veniturile celui stricat este tulburare.
7 Dananing lewliri bilim tarqitar; Exmeqning könglidin héch bilim chiqmas.
Buzele celor înțelepți răspândesc cunoaștere, dar inima proștilor nu face la fel.
8 Yamanlarning qurbanliqi Perwerdigargha yirginchliktur; Duruslarning duasi Uning xursenlikidur.
Sacrificiul celor stricați este urâciune pentru DOMNUL, dar rugăciunea celor integri este desfătarea lui.
9 Yamanlarning yoli Perwerdigargha yirginchliktur; Lékin heqqaniyetni intilip izdigüchini U yaxshi körer.
Calea celui stricat este urâciune pentru DOMNUL, dar el iubește pe cel ce urmează dreptatea.
10 Toghra yoldin chiqqanlar azabliq terbiyini körer; Tenbihge öch bolghuchi öler.
Disciplinarea este apăsătoare pentru cel ce părăsește calea, iar cel ce urăște mustrarea va muri.
11 Tehtisara we halaket Perwerdigarning köz aldida ochuq turghan yerde, Insan könglidiki oy-pikirni qandaqmu Uningdin yoshuralisun?! (Sheol h7585)
Iad și distrugere sunt înaintea DOMNULUI; cu cât mai mult sunt atunci inimile copiilor oamenilor. (Sheol h7585)
12 Hakawur tenbih bergüchini yaqturmas; U aqilanilerdin nesihet élishqa barmas.
Un batjocoritor nu iubește pe cel care îl mustră, nici nu se va duce la cei înțelepți.
13 Köngül shad bolsa, xush chiray bolar; Derd-elem tartsa, rohi sunar.
O inimă veselă face înfățișarea voioasă, dar prin întristarea inimii duhul este frânt.
14 Yorutulghan köngül bilimni izder; Eqilsizning aghzi nadanliqni ozuq qilar.
Inima celui ce are înțelegere caută cunoaștere, dar gura proștilor se hrănește din nechibzuință.
15 Ézilgenlerning hemme künliri teste öter; Biraq shad köngül herkünini héyttek ötküzer.
Toate zilele celui nenorocit sunt rele, dar cel cu o inimă veselă are un ospăț neîncetat.
16 Zor bayliq bilen biaramliq tapqandin, Azgha shükür qilip, Perwerdigardin eymen’gen ewzel.
Mai bine puțin, cu teamă de DOMNUL, decât mare tezaur cu tulburare.
17 Nepret ichide yégen bordaq göshte qilin’ghan katta ziyapettin, Méhir-muhebbet ichide yégen köktat ewzel.
Mai bine o masă cu verdețuri unde este iubire, decât boul legat la iesle și ura cu el.
18 Térikkek kishi jédel chiqirar; Éghir-bésiq talash-tartishlarni tinchlandurar.
Un om furios stârnește certuri, dar cel încet la mânie liniștește cearta.
19 Hurunning yoli tikenlik qashadur, Durus ademning yoli kötürülgen yoldek daghdamdur.
Calea leneșului este ca o îngrăditură de spini, dar calea celor drepți este netezită.
20 Dana oghul atisini shad qilar; Eqilsiz adem anisini kemsiter.
Un fiu înțelept face veselie tatălui, dar un om prost disprețuiește pe mama sa.
21 Eqli yoq kishi exmeqliqi bilen xushtur; Yorutulghan kishi yolini toghrilap mangar.
Nechibzuința este bucurie pentru cel lipsit de înțelepciune, dar un om al înțelegerii umblă cu integritate.
22 Meslihetsiz ish qilghanda nishanlar emelge ashmas; Meslihetchi köp bolghanda muddialar emelge ashurular.
Fără sfat, scopurile sunt dezamăgite, dar în mulțimea sfătuitorilor sunt ele întemeiate.
23 Kishige jayida bergen jawabidin xush bolar, Del waqtida qilghan söz neqeder yaxshidur!
Un om are bucurie prin răspunsul gurii sale; și ce bun este un cuvânt spus la timpul potrivit!
24 Hayatliq yoli eqilliq kishini yuqirigha bashlayduki, Uni chongqur tehtisaradin qutquzar. (Sheol h7585)
Pentru cel înțelept calea vieții este deasupra, ca el să se depărteze de iadul de dedesubt. (Sheol h7585)
25 Perwerdigar tekebburning öyini yuluwéter; Biraq U tul xotunlargha pasillarni turghuzar.
DOMNUL va dărâma casa celui mândru, dar el va întemeia hotarul văduvei.
26 Yamanlarning oy-pikri Perwerdigargha yirginchliktur; Biraq sap dilning sözliri söyümlüktur.
Gândurile celor stricați sunt urâciune pentru DOMNUL, dar cuvintele celor puri sunt cuvinte plăcute.
27 Ach köz kishi öz ailisige awarichilik keltürer; Para élishqa nepretlen’gen kishi kün körer.
Cel lacom de câștig își tulbură casa, dar cel ce urăște mitele, va trăi.
28 Heqqaniy adem qandaq jawab bérishte qayta-qayta oylinar; Yaman ademning aghzidin shumluq töküler.
Inima celui drept studiază ca să răspundă, dar gura celor stricați revarsă lucruri rele.
29 Perwerdigar yaman ademdin yiraqtur; Biraq U heqqaniyning duasini anglar.
DOMNUL este departe de cei stricați, dar el ascultă rugăciunea celor drepți.
30 Xush közler köngülni shadlandurar; Xush xewer ustixanlargha gösh-may qondurar.
Lumina ochilor bucură inima, și o veste bună îngrașă oasele.
31 Hayatliqqa élip baridighan tenbihke qulaq salghan kishi danalarning qataridin orun alar.
Urechea care ascultă mustrarea vieții locuiește printre cei înțelepți.
32 Terbiyeni ret qilghan öz jénini xar qilar; Tenbihge qulaq salghan yorutular.
Cel ce refuză instruirea își disprețuiește propriul său suflet, dar cel ce ascultă mustrarea obține înțelegere.
33 Perwerdigardin qorqush ademge danaliq ögiter; Awwal kemterlik bolsa, andin shöhret kéler.
Teama de DOMNUL este instruirea înțelepciunii, și înaintea onoarei este umilința.
