Chöl-bayawandiki seper 11
1 We shundaq boldiki, xelq ghotuldishatti, ularning ghotuldashliri Perwerdigarning quliqigha yétip intayin rezil anglandi; U bu sözlerni anglidi we Uning ghezipi qozghaldi; Perwerdigarning ot-yalquni ularning arisida tutiship, bargahning chétidiki bezilerni köydürüshke bashlidi.
Și când poporul s-a plâns, aceasta nu a plăcut DOMNULUI, și DOMNUL a auzit și mânia lui s-a aprins; și focul DOMNULUI a ars printre ei și a mistuit pe cei din cele mai îndepărtate părți ale taberei.
2 Xelq bu chaghda Musagha yalwuriwidi, Musa Perwerdigardin tilidi; shuning bilen ot pesiyip öchti.
Și poporul a strigat spre Moise, și când Moise s-a rugat DOMNULUI, focul a fost stins.
3 Perwerdigarning oti ularning otturisida tutashqanliqi üchün u u yerge «Taberah» dep at qoydi.
Și a pus acelui loc numele Tabeera, deoarece focul DOMNULUI a ars printre ei.
4 Ularning arisidiki shalghut kishilerning nepsi taqildap ketti, Israillarmu yene yighlashqa bashlidi: «Emdi bizge kim gösh béridu?
Și mulțimea amestecată, ce era printre ei, a căzut în lăcomie; și copiii lui Israel de asemenea au plâns din nou și au spus: Cine ne va da carne să mâncăm?
5 Hélimu ésimizdiki, biz Misirdiki chaghlarda pul xejlimey turupmu béliq yéyeleyttuq, yene terxemek, tawuz, piyaz we küde piyaz bilen samsaqmu bar idi.
Ne amintim de peștii, pe care i-am mâncat în Egipt pe gratis; de castraveți și de pepeni și de praji și de ceapă și de usturoi,
6 Mana bu yerde hazir köz aldimizda mannadin bashqa héchnéme yoq, emdi bizning jénimizmu qurup kétiwatidu» déyishti.
Dar acum sufletul nostru este uscat, nu este nimic înaintea ochilor noștri, în afară de această mană.
7 Manna goya yumghaqsüt uruqigha, körünüshi goya kehriwagha oxshaytti.
Și mana era asemenea seminței de coriandru și culoarea ei asemenea culorii de bedelium.
8 Kishiler uyan-buyan chépip uni yighip, bezide yarghunchaqta ézip, bezide hawanchida soqup, ya bezide qazanda pishurup nan qilip yeytti; temi zeytun mayliq toqachlargha oxshaytti.
Și poporul a mers încoace și încolo și au strâns-o și au măcinat-o în mori, sau au bătut-o într-o piuă și au copt-o în tăvi și au făcut turte din ea și gustul ei era ca gustul untdelemnului proaspăt.
9 Kéchide bargahqa shebnem chüshkende, mannamu shuning üstige chüshetti.
Și când roua a căzut peste tabără în timpul nopții, mana a căzut peste ea.
10 Musa xelqning ailimu-aile herbiri öz chédirining ishiki aldida yigha-zar qilishiwatqinini anglidi; buninggha Perwerdigarning ghezipi qattiq qozghaldi, bu ish Musaning neziridimu yaman köründi.
Atunci Moise a auzit poporul plângând prin toate familiile lor, fiecare bărbat în ușa cortului său, și mânia DOMNULUI s-a aprins foarte tare; Moise de asemenea a fost nemulțumit.
11 Musa Perwerdigargha: — Sen bu barliq xelqning éghir yükini manga artip qoyup, men qulungni némishqa bundaq qiynaysen; némishqa men Séning aldingda iltipat tapmaymen?
Și Moise a spus DOMNULUI: Pentru ce ai chinuit pe servitorul tău? Și pentru ce nu am găsit favoare înaintea ochilor tăi, de așezi povara acestui întreg popor asupra mea?
12 Ya men bu pütün xelqqe hamilidar bolup, ularni tughdummu? Sen téxi manga: «Sen ularni Men qesem ichip ularning ata-bowilirigha miras qilghan shu yerge yetküzgüche, xuddi baqqan atisi emchektiki bowaqni baghrigha alghandek baghringgha élip kötürüp mang» dewatisen?
Am conceput eu pe tot poporul acesta? I-am născut eu, ca să îmi spui: Poartă-i la sânul tău, precum un tată grijuliu poartă sugarul, până la țara pe care ai jurat-o părinților lor?
13 Men bu xelqqe nedin gösh tépip béreleymen? Chünki ular manga yighlap: «Sen bizge yégüdek gösh tépip ber!» déyishmekte.
De unde să am eu carne să dau la tot acest popor? Căci ei plâng către mine, spunând: Dă-ne carne să mâncăm.
14 Men bu xelqni kötürüshni yalghuz üstümge élip kételmeydikenmen, bu ish manga bek éghir kéliwatidu.
Nu sunt în stare să port tot acest popor singur, căci este prea greu pentru mine.
15 Eger Sen manga mushundaq muamile qilmaqchi bolsang, men ötünüp qalay, bu xarab halitimni manga körsetmey, iltipat qilip méni öltürüwet! — dédi.
Și dacă te porți astfel cu mine, ucide-mă, te rog, ucide-mă, dacă am găsit favoare înaintea ochilor tăi; și nu mă lăsa să văd nenorocirea mea.
16 Perwerdigar Musagha mundaq dédi: — Israil aqsaqalliri ichidin, sen yénimgha tonuydighan xelq aqsaqalliri we beglerdin yetmishni tallap yighqin, ularni jamaet chédirining aldigha ekel. Ular séning bilen bille shu yerde tursun.
Și DOMNUL i-a spus lui Moise: Adună-mi șaptezeci de bărbați dintre bătrânii lui Israel, pe care îi cunoști că sunt bătrânii poporului și ofițeri peste ei; și adu-i la tabernacolul întâlnirii, ca să stea în picioare acolo cu tine.
17 Men shu yerge chüshüp séning bilen sözlishimen; we séning üstüngde turuwatqan Rohni élip ularning üstigimu bölüp qoyimen. Shuning bilen ular sen bilen bille xelqni kötürüsh mes’uliyitini üstige alidu, andin sen uni özüng yalghuz kötürmeydighan bolisen.
Și eu voi coborî și voi vorbi cu tine acolo; și voi lua din duhul care este peste tine și îl voi pune peste ei; și ei vor purta povara poporului cu tine, ca să nu o mai porți de unul singur.
18 Sen xelqqe mundaq dégin: «Ete gösh yiyishke teyyarlinip özenglerni [Xudagha] atap paklanglar; chünki siler Perwerdigarning quliqini aghritip yighlap: «Emdi kim bizge gösh béridu? Ah, Misirdiki halimiz bek yaxshi idi!» dégenidinglar emesmu? Perwerdigar derweqe silerge gösh béridu, siler uningdin yeysiler.
Și spune poporului: Sfințiți-vă pentru mâine și carne veți mânca, pentru că ați plâns în urechile DOMNULUI, spunând: Cine ne va da carne să mâncăm? Fiindcă era bine de noi în Egipt, de aceea DOMNUL vă va da carne și o veți mânca.
19 Siler bir kün, ikki kün emes, besh kün, on kün emes, yigirme künmu emes,
Nu veți mânca o zi, nici două zile, nici cinci zile, nici zece zile, nici douăzeci de zile;
20 belki pütün bir ay yeysiler, taki burninglardin étilip chiqip hö bolghuche yeysiler; chünki siler aranglarda turuwatqan Perwerdigarni mensitmey, uning aldida yighlap turup: «Biz néme üchün Misirdin chiqtuq?» — dédinglar».
Ci chiar o lună întreagă, până vă va ieși afară pe nări și vă va fi dezgustătoare; deoarece ați disprețuit pe DOMNUL care este între voi și ați plâns înaintea lui, spunând: De ce am ieșit afară din Egipt?
21 Musa: — Men ularning arisida turuwatqan bu xelqtin yolgha chiqalaydighan erkekler alte yüz ming tursa, Sen téxi: «Men ularni gösh yeydighan, hetta pütün bir ay gösh yeydighan qilimen» deysen;
Și Moise a spus: Poporul, printre care eu sunt, sunt șase sute de mii de pedeștri; și tu ai spus: Eu le voi da carne, ca ei să mănânce o lună întreagă.
22 emise qoy, kala padilirining hemmisi soyulsa ulargha yétemdu? Yaki déngizdiki hemme béliq ulargha tutup bérilse, ularning yiyishige yitermu? — dédi.
Să fie turmele și cirezile ucise pentru ei, ca să îi îndestuleze? Sau vor fi toți peștii mării adunați pentru ei, pentru a-i îndestula?
23 Shuning bilen Perwerdigar Musagha: — Perwerdigarning qoli qisqa bolup qaptimu? Emdi körüp baqqine, Méning sanga dégen sözüm emelge ashurulamdu-yoq? — dédi.
Și DOMNUL i-a spus lui Moise: S-a scurtat mâna DOMNULUI? Vei vedea acum dacă ți se va întâmpla sau nu cuvântul meu.
24 Shuning bilen Musa chiqip Perwerdigarning sözini xelqqe yetküzdi we xelq ichidiki aqsaqallardin yetmish ademni tallap yighip ularni jamaet chédirining etrapida turghuzdi.
Și Moise a ieșit și a spus poporului cuvintele DOMNULUI și a adunat pe cei șaptezeci de bărbați dintre bătrânii poporului și i-a pus să stea de jur împrejurul tabernacolului.
25 Andin Perwerdigar bulut ichidin chüshüp, Musa bilen sözliship, uningdiki Rohtin élip yetmish aqsaqalgha qoydi; Roh ularning üstige qonushi bilen ular bésharet bérishke kirishti. Lékin shu waqittin kéyin ular undaq qilmidi.
Și DOMNUL a coborât într-un nor și i-a vorbit și a luat din duhul care era peste el și l-a dat celor șaptezeci de bătrâni și s-a întâmplat, când duhul s-a așezat peste ei, că au profețit și nu au încetat.
26 Lékin u chaghda ulardin ikki adem bargahta qaldi; birsining ismi Eldad, ikkinchisi Médad idi (ular eslide aqsaqallarning arisida tizimlan’ghanidi, lékin ibadet chédirigha chiqmay qalghanidi). Roh ularning üstidimu qondi we ular bargah ichide bésharet bérishke bashlidi.
Dar acolo au rămas doi dintre bărbați în tabără, numele unuia era Eldad și numele celuilalt Medad, și duhul s-a așezat peste ei; și ei au fost dintre cei ce erau scriși, dar nu au ieșit la tabernacol și au profețit în tabără.
27 Yash bir yigit yügürüp kélip Musagha: — Eldad bilen Médad bargahta bésharet bériwatidu, — dédi.
Și a alergat un tânăr și i-a spus lui Moise zicând: Eldad și Medad profețesc în tabără.
28 Musaning xizmetkari, Musa tallighan serxil yigitliridin biri, Nunning oghli Yeshua qopup: — I xojam Musa, ularni tosughayla, — dédi.
Și Iosua, fiul lui Nun, servitorul lui Moise, unul dintre tinerii săi, a răspuns și a zis: Moise, domnul meu, oprește-i.
29 Lékin Musa uninggha: — Sen méning sewebimdin heset qiliwatamsen? Perwerdigarning pütün xelqi peyghember bolup ketse idi, Perwerdigar Özining Rohini ularning üstige qoysa idi! — dédi.
Și el i-a spus: Ești invidios pentru mine? Să dea Dumnezeu ca tot poporul DOMNULUI să fie profeți și ca DOMNUL să pună duhul său peste ei!
30 Shuning bilen Musa bilen Israil aqsaqallirining hemmisi bargahqa qaytip kétishti.
Și Moise s-a întors în tabără, el și bătrânii lui Israel.
31 Emdi Perwerdigar aldidin bir shamal chiqip, u déngiz tereptin bödünilerni uchurtup kélip, bargahning etrapigha yéyiwetti; bödüniler bargahning u teripidimu bir künlük yol, bu teripidimu bir künlük yol kelgüdek yer yüzini ikki gez égizlikte kelgüdek qaplidi.
Și a ieșit un vânt de la DOMNUL și a adus prepelițe de la mare și le-a lăsat să cadă lângă tabără, cât ar fi o zi de călătorie pe partea aceasta și cât ar fi o zi de călătorie pe partea cealaltă, de jur împrejurul taberei, și cât ar fi doi coți în înălțime peste fața pământului.
32 Xelq ornidin turup pütkül shu küni, shu kéchisi we etisi pütün kün bödüne tutup yighdi, eng az dégenlirimu alahazel ikki xomir yighdi; ular bularni bargahning töt etrapigha özliri üchün yéyishti.
Și poporul a stat în picioare toată ziua aceea și toată noaptea și toată ziua următoare și au adunat prepelițele, cel ce a adunat mai puțin a adunat zece omeri; și le-au întins de jur împrejurul taberei.
33 Ular göshni chaynap ézip bolmay, gösh téxi chishliri arisida turghanda, Perwerdigarning ghezipi ulargha qozghilip, xelqni intayin éghir bir waba bilen urdi.
Și în timp ce carnea era încă între dinții lor, înainte să fie mestecată, mânia DOMNULUI s-a aprins împotriva poporului și DOMNUL a lovit poporul cu o plagă foarte mare.
34 Shunga kishiler shu yerni «Qibrot-Hattawah» dep atidi; chünki ular shu yerde nepsi taqildighan kishilerni yerlikke qoyghanidi.
Și a pus acelui loc numele Chibrot-Hataava, deoarece acolo au îngropat poporul care a lăcomit.
35 Kéyin xelq Qibrot-Hattawahtin yolgha chiqip Hazirotqa kélip, Hazirotta toxtidi.
Și poporul a călătorit de la Chibrot-Hataava la Hațerot; și au rămas la Hațerot.
