Luqa 13
1 Shu chaghda, birnechche adem uninggha [waliy] Pilatusning bir qisim Galiliyeliklerning qénini töküp, ularning qanlirini ular qiliwatqan [ibadetxanidiki] qurbanliqning qanliri bilen arilashturghanliqini melum qildi.
Pă aje vremi orikic dăm regija Galileja ur vinjit la Isus šă jur spus dă Galilejci, a Pilat kari are rimski upravitelj u dat zapovjed pă jej să lji amori kănd jej prinosule žrtvur alu Dimizov ăm Hramu alu Jeruzalem.
2 U ulargha jawaben mundaq dédi: — Ularning bu azablarni tartqini üchün bu Galiliyeliklerni bashqa Galiliyeliklerdin gunahi éghir dep qaramsiler?
Isus u zăs: “Voj gănđec kă Galilejci ăs maj grešni dă bilo kari alci Galilejc, numa dăm ala rănd kă ur păcăt jej asta?
3 Men silerge éytayki, undaq emes! Belki siler towa qilmisanglar, hemminglarmu oxshash aqiwette halak bolisiler.
Nu, uopće nu! Šă punjec ureći! Dăkă nu vic ănkăji voj toc isto aša vic fi duhovno morc.
4 Siloam mehellisidiki munar örülüp chüshüp, on sekkiz kishini bésip öltürüp qoyghan, siler ularni Yérusalémda turuwatqan bashqlardin qebih, dep qaramsiler?
Šă gănđec voj kă eje osamnaest lumi kari ur fost amurăc kănd u kăzut tornju alu Siloam asre maj duvinj ominj ăm Jeruzalem?
5 Men silerge éytayki, undaq emes! Belki siler towa qilmisanglar, hemminglarmu oxshash aqiwette halak bolisiler.
Nu, uopće nu! Dakă nu vic ănkăji, aša toc vic fi duhovno morc.”
6 Andin u bu temsilni sözlep berdi: — Melum bir kishining üzümzarliqida tikilgen bir tüp enjür derixi bar iken. U u derextin méwe izdep keptu, lékin héch méwe tapalmaptu.
Isus lji spus asta usporedbă: “Are akulo unu om kari ave sămănat ăm vinograd ljemn dă smokvă šă jăl tot vinje šă să ujtă dăkă ăj plod pă ljemn ali nu afla njimika.
7 U baghwen’ge: «Qara, üch yildin béri bu enjür derixidin méwe izdep kéliwatimen, biraq bir talmu méwe tapalmidim. Uni késiwet! U néme dep yerni bikardin-bikar igilep turidu?» deptu.
Šă aša u zăs alu omula šje lukră ăm gard: ‘Ujtăći ajišje! Kă mar tri aj mă ujta pă ljemnusta să aflu plod šă nikad nu am aflat njimik. Tajăl ăndărăt! Adăšje ar čălti pămăntu?’
8 Lékin baghwen: «Xojayin, uninggha yene bir yil tegmigeyla. Bu waqit ichide uning tüwidiki topilarni boshitip, oghutlap baqay.
Pă aje, omu šje lukra ăm gard u zăs: ‘Domnu, lasă maj unu aj să fijă. Ju uj kapali pă lăngă jăl šă uj punji gnoj.
9 Eger kéler yili méwe berse, yaxshi xop! Biraq bermise, késiwetkeyla» deptu baghwen.
Dar atunšje u ave plod. Dăkă nu, poc să ăl taj ăndărăt.’”
10 Bir shabat küni, u bir sinagogta telim bériwatatti.
Pă zua dă sămbăta, Isus ănvăca ăm una dă sinagogur.
11 Mana shu yerde on sekkiz yildin béri zeipleshtürgüchi bir jin teripidin tutulup, dömchiyip öre turalmaydighan bir ayal bar idi.
Akulo are mujeri kari patale mar osamnaest ej, dă rov duh ăm je kari izazavale bičišug. Je are apljikată žjos šă nu să puće uspravali.
12 Eysa uni körgende, yénigha chaqirip: — Xanim, sen bu zeiplikingdin azad boldung! — dédi.
Isus u skužulitu, šă ju zăs: “Mujeru, slobodnă ješć dăm bičišugu atov.”
13 Andin u qolini uning uchisigha qoyuwidi, ayal derhal ruslinip tik turup, Xudani ulughlidi.
Atunšje Isus u pus mănjilje aluj pă je, šă je dăm turdată su uspravalit šă su apukat să đe hvală alu Dimizov.
14 Biraq sinagogning chongi Eysaning shabat küni késel saqaytqinidin ghezeplinip, köpchilikke: — Ademler ish qilish kérek bolghan alte kün bar, shu künlerde kélip saqaytilinglar; lékin shabat künide undaq qilmanglar, — dédi.
Ali zapovjedniku dă sinagogă are mirgiš daje kă Isus u ăntrimatu pă zuva dă sămbăta šă jăl su ăntors la eje ominj šă u zăs: “Ăs šinšj (6) zălji ăm una sămptămăna hunđi trăbă să lukri! Dakă gănđec să fijec sănătoš hajde pă una dăm elje zălji, a nu pă sămbăta.”
15 Shunga Reb uninggha mundaq jawab berdi: — Ey saxtipezler! Herbiringlar shabat küni torpaq we éshikinglarni oqurdin yéship, sugharghili bashlimamsiler?!
A Domnu Isus u zăs: “Licemjerilor! Voj fišjec kănd dăzljăgec pă vašjilje šă pă măgari avoštri pă zuva dă sămbăta šă lji dušjec la apă?
16 Emdi Sheytan mana on sekkiz yil boghup kelgen, Ibrahimning bir qizi bolghan bu ayal del shabat künide bu sirtmaqtin boshitilsa, bu shabat künining yarishiqi bolmamdu?!
Ali asta mujeri, sămănca alu Abraham, kari Sotona u cănutu ljigată osamnaest ej šă nar ave pravo să fijă dizljigată dăm ala rănd kă pă zuva dă sămbăta?”
17 U mushu sözni qilghanda, uninggha qarshi chiqqanlar xijaletke qaldi; biraq xalayiq uning qiliwatqan hemme ajayib ishliridin shadlinip yayridi.
Pă asta, toc eje kari să protivile as re rušănac. Toc alci ăm gărmadă sur ănfălušăt la toći măndri šă bunji stvarurlje šje Isus făšje.
18 U sözini [dawamlashturup] mundaq dédi: — Xudaning padishahliqi némige oxshaydu? Men uni némige oxshitay?
Isus u ăntribat: “Alu šjinji are slično kraljevstvo alu Dimizov? Kum samănă kraljevstva alu Dimizov? Ku šje să usporidălenj?
19 U goya bir tal qicha uruqigha oxshaydu; birsi uni élip öz béghida térighanidi; u ösüp yoghan derex boldi; asmandiki uchar-qanatlar kélip uning shaxlirida uwulidi.
Kă kraljevstvo alu Dimizov aj ka gorušičino sămănca kari ăj tari mikă pă kari om u lotu šă u sămănat ăm garduš šă u krešći šă u fost mari ljemn šă vrăbujilje u făkut skujbur ăm granur.”
20 U yene: — Xudaning padishahliqini némige oxshitay? U xuddi échitqugha oxshaydu; bir ayal uni qoligha élip, üch jawur unning arisigha yoshurup, taki pütün xémir bolghuche saqlidi, — dédi.
Jară u ăntribat: “Ku šje să usporidălenj kraljevstvo alu Dimizov?
Kraljevstvo alu Dimizov ăj ka kum mujere ari kvasac să misălaskă mari količină dă făjnă, aša kutotu să să potă răđika.”
22 [Eysa] Yérusalémgha qarap sepirini dawamlashturup, bésip ötken herqaysi sheher-yézilarda telim bérip mangdi.
Isus putuvule ăm Jeruzalem, prošule ăm mulći varušur šă satur šă pă akulo ănvăca
23 Bireylen uningdin: — I teqsir, qutquzulidighanlarning sani azmu? — dep soridi. Eysa köpchilikke mundaq jawab berdi:
Atunšje šjinjiva lu ăntribat pă jăl: “Domnu u spasali Dimizov čar pucănj ominj?” Šă Isus u zăs alor:
24 — Siler tar ishiktin kirishke küresh qilinglar. Chünki men silerge shuni éytayki, nurghun ademler kirey dep izdensimu, emma kirelmeydu.
“Uša dă nor ăj uskă. Borulecăvă tari să tunăc ăm nontru. Ju vă pot zăšji kă mulc ur ănšjirka să tunji ali nor puće.
25 Öyning igisi ornidin turup ishikni taqighandin kéyin, siler tashqirida turup ishikni qéqip: «Reb, bizge achqin!» dep yalwurghili turghininglarda, u silerge jawaben: «Silerning nelikinglarni bilmeymen» — deydu.
Vreme u vinji kănd gospodaru dă kasa su riđika šă u ănćižji uša atunšje. Voj pă alta parći vic apuka să kukunjec šă vic aruga: ‘Domnu, dăsvă păntru noj.’ Šă vorba aluj u fi: ‘Ju nu šćuv dă hunđi ščec voj.’
26 Andin siler: «Biz séning aldingda yégen, ichken, senmu bizning kochilirimizda telim bergen» désenglar,
Voj vic apuka să zăšjec pă aje: ‘Ali noj anj but šă anj mănkat ku činji kănd ănvăcaj pă ulicurlje anoštri.’
27 u yene jawaben: «Silerning nelikinglarni bilmeymen, mendin néri kétinglar, ey qebihlik qilghuchilar!» deydu.
Šă jăl u zăšji maj undată: ‘Ju vam zăs kă nu šćuv dă hunđi ščec. Fužjec dă la minji, voj ominjilor rej!’
28 Siler Ibrahim, Ishaq, Yaqup we barliq peyghemberlerning Xudaning padishahliqi ichide ikenlikini, özünglarning sirtqa tashliwétilgininglarni körgininglarda, yigha-zarlar kötürülidu, chishlar ghuchurlaydu.
Da akulo vic plănžji šă vic kărcăji ku đinci šă vic fi mirgiš kănd vic viđe pă Abraham, Izak šă pă Jakov šă pă toc proroci ăm kraljevstva alu Dimizov, ali voj vic fi vărljic afară.
29 U chaghda, kishiler meshriq bilen meghribtin we shimal bilen jenubtin kéliship, Xudaning padishahliqida dastixanda olturidu.
Šă eje kari ur šăđe la masă pă nuntă ăm kraljevstva alu Dimizov ur vinji dă pă Istok, Zapad, Sjever, šă dă pă Jug.
30 Shuning bilen mana, shu chaghda aldida turghanlardin arqigha ötidighanlar, arqida turghanlardin aldigha ötidighanlar bar bolidu.
Băgăc sama kă orikic kari ăs aku maj pucăn važni ur fi maj mar, a hej kari ăs aku maj mar ur fi maj mišj.”
31 Del shu waqitta birnechche Perisiyler Eysaning aldigha kélip uninggha: — Mushu yerdin chiqip özüngni nérigha al. Chünki Hérod séni öltürmekchi, — dédi.
Orikic farizej ur vinjit la Isus ăm aje ista ză, să ăl ămpurušjaskă. Šă ju zăs: “Herod gănđešći să či amori. Dăm ala rănd lasă lokusta šă dući pă altu lok.”
32 U ulargha: — Bérip shu tülkige éytinglar: Mana men jinlarni heydiwétip, bügün we ete shipa bérermen we üchinchi küni takamullashturulimen, denglar.
Isus u ăntors vorba: “Dušjecăvă šă zăšjec alu lisicurljelje: ‘Ju măn pă drašj afară šă ozdravalaskă pă bičež. Ju uj fašji aša astăs, šă mănji šă tek ăm treća zuva uj zavăršăli.’
33 Halbuki, bügün we ete we ögünlükke méngip yürüshüm kérektur; chünki héch peyghemberning öltürülüshi Yérusalémdin bashqa héchqandaq jayda mumkin bolmas.
Ali ju trăbă să fjuv pă kalje astăs, mănji šă treća zuva, izgledalešči kă nu slobut proroku să mori afară dăm Jeruzalem.
34 Ey Yérusalém, Yérusalém! Peyghemberlerni öltüridighan we sanga ewetilgenlerni chalma-kések qilidighan sheher! Men qanche qétimlap mékiyan öz chüjilirini qanat astigha alghandek séning baliliringni qoynumgha almaqchi boldum, lékin siler xalimidinglar.
O Jeruzaleme, Jeruzaleme tu kari aj amurăt pă proroc šă aj vărljit petri pă eje kari Dimizov vu mănat la činji! Kiči răndur am gănđit să branalesk pă kupiji atej ka găjna pă pujiš dăsup haripilješ, ali voj nu gănđec!
35 Mana öyünglar tashlinip weyrane bolup qalidu; we men silerge shuni éytip qoyayki, siler «Perwerdigarning nami bilen kelgüchige mubarek bolghay!» démigüche, méni yene körelmeysiler.
Ujtăći aku! Kasa ata ăj lăsată săngură golă. Šă nu mic viđe păn šje nu vic zăšji: ‘Blagoslovulit să fijă kari vinji ăm numilje alu Domnu!’”
