Padishahlar 1 15
1 Nibatning oghli Yeroboam padishahning seltenitining on sekkizinchi yilida Abiyam Yehudaning üstige padishah bolup
Şi în anul al optsprezecelea al împăratului Ieroboam, fiul lui Nebat, Abiiam a domnit peste Iuda.
2 Yérusalémda üch yil seltenet qildi. Uning anisining ismi Maakah bolup, Abishalomning qizi idi.
Trei ani a domnit el în Ierusalim. Şi numele mamei lui era Maaca, fiica lui Abişalom.
3 Abiyamning qelbi bowisi Dawutning könglidek Xudasi Perwerdigargha pütünley béghishlan’ghan emes idi, belki atisi Rehoboamning uningdin ilgiri qilghan barliq gunahlirida mangatti.
Şi el a umblat în toate păcatele tatălui său, pe care le făcuse înaintea lui; şi inima lui nu a fost împăcată cu DOMNUL Dumnezeul lui, ca inima lui David, tatăl său.
4 Shundaqtimu Dawutning sewebidin Xudasi Perwerdigar Yérusalémda uninggha [yoruq] bir chiraghni qaldurush üchün, Dawutning ewladini uningdin kéyinmu tiklep turghuzdi we Yérusalémni qoghdidi.
Totuşi, din cauza lui David, DOMNUL Dumnezeul său i-a dat o candelă în Ierusalim, pentru a înălţa pe fiul său după el şi pentru a întemeia Ierusalimul;
5 Chünki Dawut Perwerdigarning neziride durus bolghanni qilip, Hittiy Uriyagha qilghanliridin bashqa ömrining hemme künliride Perwerdigar uninggha emr qilghanliridin chiqmidi.
Deoarece David făcuse ceea ce era drept în ochii DOMNULUI şi nu se abătuse de la niciun lucru pe care i-l poruncise el în toate zilele vieţii sale, în afară de fapta cu Urie hititul.
6 Emdi [Abiyamning] pütün ömride Rehoboam bilen Yeroboam bir-biri bilen jeng qiliship turdi.
Şi a fost război între Roboam şi Ieroboam în toate zilele vieţii lui.
7 Abiyamning bashqa ishliri we qilghanlirining hemmisi «Yehuda padishahlirining tarix-tezkiriliri» dégen kitabta pütülgen emesmidi? Abiyam bilen Yeroboam bir-biri bilen jeng qiliship turatti.
Şi restul faptelor lui Abiiam şi tot ce a făcut, nu sunt ele scrise în cartea cronicilor împăraţilor lui Iuda? Şi a fost război între Abiiam şi Ieroboam.
8 Abiyam öz ata-bowilirining arisida uxlidi; ular uni «Dawutning shehiri»de depne qildi. Andin oghli Asa ornida padishah boldi.
Şi Abiiam a adormit cu părinţii săi; şi l-au îngropat în cetatea lui David; şi fiul său, Asa, a domnit în locul său.
9 Israilning padishahi Yeroboam seltenitining yigirminchi yilida Asa Yehudaning üstige padishah bolup
Şi în al douăzecilea an al lui Ieroboam, împăratul lui Israel, Asa a domnit peste Iuda.
10 Yérusalémda qiriq bir yil seltenet qildi. Uning chong anisining ismi Maaqah bolup, Abishalomning qizi idi.
Şi patruzeci şi unu de ani a domnit el în Ierusalim. Şi numele mamei lui era Maaca, fiica lui Abişalom.
11 Asa atisi Dawut qilghandek Perwerdigarning neziride durus bolghanni qildi.
Şi Asa a făcut ceea ce era drept în ochii DOMNULUI, precum a făcut David, tatăl său.
12 U kespiy bechchiwazlarni zémindin heydep, ata-bowiliri yasatqan hemme yirginchlik mebudlarni yoqitiwetti.
Şi a alungat pe sodomiţi din ţară şi a îndepărtat toţi idolii pe care tatăl său îi făcuse.
13 U yene chong anisi Maaqahni yirginchlik bir «Asherah» tüwrükni yasighini üchün xanishliq mertiwisidin chüshürüwetti. Asa bu yirginchlik butni késip Kidron jilghisida köydürüwetti.
Şi de asemenea pe Maaca, mama sa, chiar pe ea a îndepărtat-o de la a fi împărăteasă, pentru că făcuse un idol într-o dumbravă; şi Asa i-a distrus idolul şi l-a ars lângă pârâul Chedron.
14 «Yuqiri jaylar» yoqitilmisimu, Asaning qelbi ömrining barliq künliride Perwerdigargha pütünley béghishlan’ghanidi.
Dar înălţimile nu au fost îndepărtate; totuşi inima lui Asa a fost împăcată cu DOMNUL în toate zilele sale.
15 Hem atisi hem u özi [Perwerdigargha] atap yasighan nersilerni, jümlidin kümüsh bilen altunni we türlük qacha-quchilarni Perwerdigarning öyige keltürdi.
Şi el a adus lucrurile pe care tatăl său le dedicase şi lucrurile pe care el însuşi le dedicase, în casa DOMNULUI: argint şi aur şi vase.
16 Emdi Asa we Israilning padishahi Baasha barliq künliride bir-biri bilen jeng qiliship turdi.
Şi a fost război între Asa şi Baaşa, împăratul lui Israel, în toate zilele lor.
17 Israilning padishahi Baasha Yehudagha qarshi hujum qildi; héchkim Yehudaning padishahi Asa bilen bardi-keldi qilmisun dep, Ramah shehirini mehkem qilip yasidi.
Şi Baaşa, împăratul lui Israel, s-a urcat împotriva lui Iuda şi a zidit Rama, ca să nu permită nimănui să iasă sau să intre la Asa, împăratul lui Iuda.
18 U waqitta Asa Perwerdigarning öyidiki xezinilerde qalghan barliq altun-kümüsh we padishahning ordisidiki xezinilerde qalghan altun-kümüshni élip xizmetkarlirining qoligha tapshurdi; andin Asa padishah ularni Demeshqte turushluq Suriye padishahi Hézionning newrisi, Tabrimmonning oghli Ben-Hadadqa ewetti we shular bilen bu xewerni yetküzüp: —
Atunci Asa a luat tot argintul şi aurul care era rămas în tezaurele casei DOMNULUI şi în tezaurele casei împăratului şi le-a dat în mâna servitorilor săi şi împăratul Asa i-a trimis la Ben-Hadad, fiul lui Tabrimon, fiul lui Hezion, împăratul Siriei, care locuia în Damasc, spunând:
19 «Méning atam bilen silining atilirining arisida bolghandek men bilen silining arilirida bir ehde bolsun. Mana, silige kümüsh bilen altundin hediye ewettim; emdi Israilning padishahi Baasha bilen bolghan ehdiliridin qollirini üzsile; shuning bilen u méni qamal qilishtin qol üzsun» — dédi.
Este alianţă între mine şi tine şi între tatăl meu şi tatăl tău: iată, ţi-am trimis un dar de argint şi aur; vino şi rupe înţelegerea ta cu Baaşa, împăratul lui Israel, ca să plece de la mine.
20 Ben-Hadad Asa padishahning sözige kirip, öz qoshunining serdarlirini Israilning sheherlirige hujum qilishqa ewetip, Ijon, Dan, Beyt-Maaqahdiki Abel, pütkül Kinneret yurti bilen Naftalining pütkül zéminini béqindurdi.
Astfel Ben-Hadad a dat ascultare împăratului Asa şi a trimis pe căpeteniile oştirilor sale împotriva cetăţilor lui Israel şi au lovit Iionul şi Danul şi Abel-Bet-Maaca şi tot Chinerotul, împreună cu toată ţara lui Neftali.
21 Baasha bu xewerni anglap, Ramah istihkamini yasashtin qolini yighip, Tirzahqa bérip turdi.
Şi s-a întâmplat, când Baaşa a auzit aceasta, că s-a oprit de la construirea Ramei şi a locuit în Tirţa.
22 Asa padishah bolsa pütkül Yehudaning ademlirini héchbirini qoymay chaqirip yighdi; ular Baasha Ramah shehirini yasashqa ishletken tashlar bilen yaghachlarni Ramahtin toshup élip ketti. Asa padishah mushularni ishlitip Binyamin zéminidiki Gébani we Mizpahni mehkem qilip yasidi.
Atunci împăratul Asa a făcut o proclamaţie prin tot Iuda; nimeni nu a fost scutit; şi au îndepărtat pietrele de la Rama şi lemnăria ei, cu care Baaşa construise; şi împăratul Asa a zidit cu ele Gheba lui Beniamin şi Miţpa.
23 Emdi Asaning bashqa ishliri, uning zor qudriti, uning qilghinining hemmisi, shundaqla yasighan sheherler toghrisida «Yehuda padishahlirining tarix-tezkiriliri» dégen kitabta pütülgen emesmidi? Lékin qérighanda, uning putida bir késel peyda boldi.
Restul faptelor lui Asa şi toată puterea lui şi tot ce a făcut şi cetăţile pe care le-a construit, nu sunt ele scrise în cartea cronicilor împăraţilor lui Iuda? Totuşi în timpul bătrâneţii sale a fost bolnav de picioare.
24 Asa öz ata-bowiliri arisida uxlidi we Dawutning shehiride depne qilindi. Andin uning oghli Yehoshafat ornida padishah boldi.
Şi Asa a adormit cu părinţii săi şi a fost îngropat cu părinţii săi în cetatea lui David, tatăl său; şi Iosafat, fiul său, a domnit în locul său.
25 Yehudaning padishahi Asaning seltenitining ikkinchi yilida Yeroboamning oghli Nadab Israil üstige höküm sürüshke bashlidi; u Israilgha ikki yil padishah boldi.
Şi Nadab, fiul lui Ieroboam, a început să domnească peste Israel în al doilea an al lui Asa, împăratul lui Iuda, şi el a domnit peste Israel doi ani.
26 U Perwerdigarning neziride rezil bolghanni qilip atisining yolida méngip, atisining Israilni gunahqa putlashturghan gunahlirida mangdi.
Şi a făcut ce este rău în ochii DOMNULUI şi a umblat în calea tatălui său şi în păcatul lui, prin care a făcut pe Israel să păcătuiască.
27 Lékin Issakar jemetidin bolghan Axiyahning oghli Baasha uninggha qest qilip, uni Filistiylerning tewesidiki Gibbétonda öltürdi. Shu chaghda Nadab pütün Israillar bilen birlikte Gibbéton’gha qorshap hujum qiliwatatti.
Şi Baaşa, fiul lui Ahiia, din casa lui Isahar, a uneltit împotriva lui; şi Baaşa l-a lovit la Ghibeton, care aparţinea filistenilor; fiindcă Nadab şi tot Israelul asediau Ghibetonul.
28 Yehuda padishahi Asaning seltenitining üchinchi yilida Baasha Nadabni öltürüp, özi uning ornida padishah boldi.
Chiar în al treilea an al lui Asa, împăratul lui Iuda, Baaşa l-a ucis şi a domnit în locul său.
29 We shundaq boldiki, u padishah bolghanda Yeroboamning pütkül jemetini chépip öltürdi; Perwerdigarning quli Shilohluq Axiyahning wasitisi bilen éytqan sözi emelge ashurulup, u Yeroboamning jemetidin nepisi barlarni birinimu qoymay pütünley yoqatti.
Şi s-a întâmplat, când a domnit, că el a lovit toată casa lui Ieroboam; nu a lăsat lui Ieroboam pe vreunul care sufla, până când l-a nimicit, conform spusei DOMNULUI, pe care o vorbise prin servitorul său, Ahiia şilonitul;
30 Bu ish Yeroboamning sadir qilghan gunahliri hem uning Israilni gunahqa putlashturghan gunahliri tüpeylidin boldi; u shular bilen Israilning Xudasi Perwerdigarning ghezipini qattiq qozghighanidi.
Din cauza păcatelor lui Ieroboam cu care păcătuise şi prin care făcuse pe Israel să păcătuiască, prin provocarea cu care îl provocase pe DOMNUL Dumnezeul lui Israel la mânie.
31 Nadabning bashqa ishliri bilen qilghanlirining hemmisi «Israil padishahlirining tarix-tezkiriliri» dégen kitabta pütülgen emesmidi?
Şi restul faptelor lui Nadab şi tot ce a făcut, nu sunt ele scrise în cartea cronicilor împăraţilor lui Israel?
32 Asa we Israilning padishahi Baasha barliq künliride bir-biri bilen jeng qiliship turdi.
Şi a fost război între Asa şi Baaşa, împăratul lui Israel, în toate zilele lor.
33 Yehudaning padishahi Asaning seltenitining üchinchi yilida Axiyahning oghli Baasha pütün Israil üstige Tirzahta höküm sürüshke bashlidi; u yigirme töt yil seltenet qildi.
În al treilea an al lui Asa, împăratul lui Iuda, a început să domnească Baaşa, fiul lui Ahiia, peste tot Israelul în Tirţa, timp de douăzeci şi patru de ani.
34 U Perwerdigarning neziride rezil bolghanni qildi; u Yeroboamning yolida yürüp, Israilni gunahqa patquzghan gunahida mangdi.
Şi el a făcut ce este rău în ochii DOMNULUI şi a umblat în calea lui Ieroboam şi în păcatul lui, prin care făcuse pe Israel să păcătuiască.
