Софонія 2
1 Посоро́мтеся та застида́йтесь, наро́де без сорому,
Adunaţi-vă, da, adunaţi-vă, naţiune nedorită;
2 поки наро́диться устано́влене, — мине день, як поло́ва! — поки не при́йде на вас лютість гніву Господнього, поки не прийде на вас день Господнього гніву!
Înainte de a se da hotărârea, înainte ca ziua să treacă precum pleava, înainte ca mânia înverşunată a DOMNULUI să vină asupra voastră, înainte ca ziua mâniei DOMNULUI să vină asupra voastră.
3 Шукайте Господа, всі покі́рні землі, хто вико́нує право Його! Шукайте правди, шукайте смире́ння, — може будете схо́вані ви в день Господнього гніву!
Căutaţi-l pe DOMNUL, voi toţi cei blânzi ai pământului, care aţi lucrat judecata lui; căutaţi dreptatea, căutaţi blândeţea, poate că veţi fi ascunşi în ziua mâniei DOMNULUI.
4 Бо поки́нута буде Азза́, а Ашкело́н онусто́шенням стане, Ашдо́д — опівдня́ його виженуть, а Екро́н буде ви́рваний.
Fiindcă Gaza va fi părăsită şi Ascalonul va fi un pustiu, ei vor alunga Asdodul la amiază şi Ecronul va fi dezrădăcinat.
5 Горе мешка́нцям довкі́лля морсько́го, наро́дові критському! Слово Господнє на вас, ханане́ї, кра́ю филисти́млян, — Я тебе вигублю так, що не буде мешка́нця!
Vai locuitorilor ţărmului mării, naţiunea cheretiţilor! Cuvântul DOMNULUI este împotriva voastră; Canaane, ţara filistenilor, te voi nimici până nu va mai fi niciun locuitor.
6 І бу́де довкі́лля морське́ пасови́щами, по́вними ям пастухів та коша́р для отари,
Şi ţărmul mării va fi locaşuri şi colibe pentru păstori şi staule pentru turme.
7 і буде оце побере́жжя останкові дому Юдиного, на них пасти бу́дуть, у дома́х Ашкело́ну вве́чорі бу́дуть лягати, бо їх відві́дає Господь, їхній Бог, і Він їхню долю приве́рне.
Şi ţărmul va fi pentru rămăşiţa casei lui Iuda; ei se vor hrăni de acolo; ei se vor culca seara în casele Ascalonului, pentru că DOMNUL Dumnezeul lor îi va cerceta şi îi va întoarce din captivitatea lor.
8 Чув Я га́ньбу Моавову й обра́зи Аммо́нових синів, які обража́ли наро́д Мій і чвани́лися над границею їхньою.
Am auzit ocara Moabului şi dispreţuirile copiilor lui Amon, cu care au ocărât poporul meu şi s-au preamărit peste graniţa lor.
9 Тому́ — як живий Я! — говорить Госпо́дь Савао́т, Бог Ізраїлів, — стане Моа́в як Содо́м, а Аммонові сини — як Гомо́рра: землею терни́ни, і солончако́м, і навіки спусто́шенням! Пограбує їх решта наро́ду Мого, а за́лишок люду Мого́ їх пося́де.
De aceea, precum eu trăiesc, spune DOMNUL oştirilor, Dumnezeul lui Israel, negreşit Moabul va fi ca Sodoma şi copiii lui Amon ca Gomora, locul înmulţirii urzicilor şi ocnelor de sare şi o pustiire veşnică, restul poporului meu îi va prăda, şi rămăşiţa poporului meu îi va stăpâni.
10 Оце їм за їхню пиху́, бо вони ображали й чвани́лися проти наро́ду Господа Саваота.
Aceasta vor avea pentru mândria lor, pentru că au ocărât şi s-au preamărit împotriva poporului DOMNULUI oştirilor.
11 Господь бу́де грізни́й проти них, бо Він знищить всіх бо́гів землі, і вклоня́тися будуть Йому кожен з місця свого́, усі острови́ тих народів.
DOMNUL va fi înfricoşător împotriva lor, pentru că el îi va înfometa pe toţi dumnezeii pământului; şi oamenii i se vor închina, fiecare din locul lui, toate insulele păgânilor.
12 Також ви, етіо́пляни, побиті мечем Моїм бу́дете.
Voi, de asemenea, etiopienilor, veţi fi ucişi de sabia mea.
13 І на пі́вніч простя́гне Він руку Свою́, та й погубить Ашшу́ра, і Ніневі́ю учинить спусто́шенням, суходо́лом, мов ту пустелю.
Şi el îşi va întinde mâna împotriva nordului şi va distruge Asiria; şi va face Ninive o pustietate şi uscat ca o sălbăticie.
14 І будуть лежати серед неї стада́, усяка польова́ звіри́на, і пеліка́н, і їжа́к будуть ночувати на мисте́цьких прикра́сах її, сова бу́де кричати в вікні́, на поро́зі воро́на, бо відде́рто кедри́ну його́.
Şi turme se vor culca în mijlocul ei, toate animalele naţiunilor: şi cormoranul şi cocostârcul vor cuibări pe capitelurile stâlpilor ei; vocea lor va cânta la ferestre; pustiirea va fi pe praguri, pentru că el va dezgoli lucrarea de cedru.
15 Оце оте радісне місто, що безпечно живе, що говорить у серці своє́му: „Я, — і немає вже більше ніко́го!“Як стало воно опусто́шенням, лего́вищем для звірини́! Кожен, хто буде прохо́дить повз нього, засви́ще, своєю рукою махне́!
Aceasta este cetatea care se bucură, care a trăit fără grijă, care a spus în inima ei: Eu sunt şi nu este niciuna în afară de mine; cum a devenit ea o pustietate, un loc în care animalele să se culce! Fiecare ce trece pe lângă ea va şuiera şi va face semn cu mână.
