< Псалми 59 >
1 Для дириґента хору. На спів: „Не вигуби“. Золотий псалом Давидів, коли послав був Саул, і стерегли́ його дім, щоб убити його. Ви́зволь мене від моїх ворогі́в, о мій Боже, від напасникі́в моїх охорони́ Ти мене!
Mai marelui muzician, „Altaschit,” Mictam al lui David; când Saul a trimis și ei au pândit casa, pentru a-l ucide. Eliberează-mă de dușmanii mei, Dumnezeul meu; apără-mă de cei ce se ridică împotriva mea.
2 Ви́зволь мене від злочи́нців, і спаси мене від кровоже́рних,
Eliberează-mă de lucrătorii nelegiuirii și salvează-mă de oamenii sângeroși.
3 бо ось причаї́лись на душу мою, на мене збираються сильні, — не моя в тім провина, о Господи, і не мій гріх!
Căci iată, ei îmi pândesc sufletul, cei tari se adună împotriva mea; nu pentru fărădelegea mea, nici pentru păcatul meu, DOAMNE.
4 Без моєї провини вони он збігаються та готу́ються, — устань же назу́стріч мені та побач!
Ei aleargă și se pregătesc fără să am vreo vină, ridică-te să mă ajuți și privește.
5 І Ти, Господи, Боже Саваоте, Боже Ізраїлів, збудися, щоб покара́ти всіх поган, — і не помилуй ніко́го із зра́дників злих! (Се́ла)
Tu de aceea, DOAMNE Dumnezeul oștirilor, Dumnezeul lui Israel, trezește-te și cercetează pe toți păgânii, nu fi milostiv cu niciun stricat călcător de lege. (Selah)
6 На́двечір вони поверта́ються, ски́глять, як пес, і перебігають по місту,
Se întorc pe înserat, latră ca un câine și înconjoară cetăți.
7 й ось слова виверга́ють уста́ми своїми, мечі в їхніх губах, — та хто це почує.
Privește, ei râgâie cu gura lor, săbii sunt pe buzele lor, căci cine aude, spun ei?
8 Але посмієшся з них, Господи, і всіх поган засоро́миш!
Dar tu, DOAMNE, vei râde de ei; vei lua pe toți păgânii în derâdere.
9 Тверди́не моя, я Тебе пильнува́тиму, — бо Бог оборо́на моя!
Datorită puterii lui te voi aștepta, căci Dumnezeu este apărarea mea.
10 Мій Бог, — Його милість мене попере́дила, Бог учинить мені, що побачу паді́ння своїх ворогів!
Dumnezeul milei mele mă va întâmpina, Dumnezeu mă va lăsa să îmi văd dorința împlinită asupra dușmanilor mei.
11 Не вбива́й їх, щоб наро́д мій цього не забув, — міццю Своєю розвій їх і зниж їх, о щите наш, Господи!
Nu îi ucide, ca nu cumva poporul meu să uite, împrăștie-i prin puterea ta și doboară-i, Doamne scutul nostru.
12 Гріх їхніх уст — слово губ їхніх, і нехай вони схо́плені будуть своєю пихо́ю, і за клятву й брехню, яку кажуть!
Datorită păcatului gurii lor și cuvintelor buzelor lor, și datorită blestemului și minciunii pe care ei le vorbesc, să fie prinși în mândria lor.
13 У гніві їх знищ, знищ — і хай їх не буде, і хай знають вони, що царю́є Бог в Якові, аж до кі́нців землі! (Се́ла)
Mistuie-i în furia ta, mistuie-i, ca ei să nu mai fie și să știe că Dumnezeu stăpânește în Iacob până la marginile pământului. (Selah)
14 А на́двечір вони поверта́ються, ски́глять, як пес, і перебігають по місту.
Și să se întoarcă pe înserat și să latre ca un câine și să înconjoare cetatea.
15 Вони ве́штатись будуть, щоб їсти, коли ж не наїдя́ться, то ска́ржитись будуть.
Să rătăcească în sus și în jos după mâncare și să poarte pică dacă nu sunt sătui.
16 А я буду співати про силу Твою, буду радісно вра́нці хвалити Твою милісти, бо для мене Ти був в день недолі моєї тверди́нею й за́хистом!
Dar eu voi cânta despre puterea ta; da, dimineața, voi cânta despre mila ta, căci ai fost apărarea mea și locul meu de scăpare în ziua tulburării mele.
17 Тверди́не моя, — до Тебе співати я буду, бо Бог оборо́на моя, милости́вий мій Боже!
Puterea mea, ție îți voi cânta, căci Dumnezeu este apărarea mea și Dumnezeul milei mele.