Псалми 129

1 Пісня проча́н.

O cântare a treptelor. De multe ori m-au chinuit din tinerețea mea, să spună acum Israel:

2 Багато гноби́ли мене від юна́цтва мого́, та мене не поду́жали!

De multe ori m-au chinuit din tinerețea mea, totuși nu m-au învins.

3 Ора́ли були́ на хребті́ моїм плугатарі́, поклали вони довгі бо́розни,

Plugarii au arat pe spatele meu, și-au lungit brazdele.

4 та Господь справедливий, — Він шну́ри безбожних порва́в!

DOMNUL este drept, el a tăiat în bucăți frânghiile celor stricați.

5 Нехай посоро́млені бу́дуть, і хай повідступа́ють назад усі ті, хто Сіона нена́видить!

Să fie încurcați și întorși înapoi toți cei ce urăsc Sionul.

6 Бодай стали вони, як трава на даха́х, що всихає вона, поки ви́росте,

Să fie pe acoperișul casei ca iarba, care se ofilește înainte de a crește,

7 що нею жмені своєї жнець не напо́внить, ані обере́мка свого в'яза́льник,

Cu care cosașul nu își umple mâna, nici sânul său cel ce leagă snopii.

8 і не скаже прохо́жий до них: „Благослове́ння Господнє на вас, благословля́ємо вас Ім'я́м Господа!“

Nici trecătorii nu spun: Binecuvântarea DOMNULUI fie peste voi; vă binecuvântăm în numele DOMNULUI.