Псалми 109
1 Для дириґента хору. Псалом Давидів.
Mai marelui muzician, un psalm al lui David. Nu tăcea, Dumnezeul laudei mele,
2 бо мої вороги́ порозкрива́ли на мене уста́ нечести́ві та пе́льки лукаві, язиком неправди́вим говорять зо мною!
Pentru că gura celui stricat și gura celui înșelător sunt deschise împotriva mea, au vorbit împotriva mea cu o limbă mincinoasă.
3 І вони оточили мене словами нена́висти, і без причини на мене воюють,
M-au încercuit de asemenea cu vorbe de ură și au luptat împotriva mea fără motiv.
4 обмовля́ють мене за любов мою, а я — молюся за них,
Pentru dragostea mea sunt ei potrivnicii mei, dar eu mă dedic rugăciunii.
5 вони віддають мені злом за добро, і не́навистю — за любов мою!
Și mi-au răsplătit cu rău pentru bine și ură pentru dragostea mea.
6 Постав же над ним нечестивого, і по правиці його сатана́ нехай стане!
Pune peste el un om stricat și să stea în picioare Satan la dreapta lui.
7 Як буде суди́тись — нехай вийде винним, молитва ж його бодай стала гріхом!
Când va fi judecat, să fie condamnat și rugăciunea lui să devină păcat.
8 Нехай дні його будуть коро́ткі, хай інший маєток його забере́!
Zilele lui să fie puține; și un altul să îi ia serviciul.
9 Бодай діти його стали си́ротами, а жінка його — удовою!
Copiii lui să fie fără tată și soția lui văduvă.
10 І хай діти його все мандру́ють та же́брають, і нехай вони просять у тих, хто їх руйнував!
Copiii lui să fie continuu vagabonzi și să cerșească, să își caute de asemenea pâinea departe de locurile lor pustiite.
11 Бодай їм тене́та розставив лихва́р на все, що його, і нехай розграбу́ють чужі його працю!
Jecmănitorul să apuce tot ce are el; și lasă străinii să prade munca lui.
12 Щоб до нього ніхто милосердя не виявив, і бодай не було його си́ротам милости!
Să nu fie acolo niciunul să întindă mila spre el, nici să nu fie cineva să arate favoare pentru copiii lui fără tată.
13 Щоб на зни́щення стали наща́дки його, бодай було скре́слене в другому роді ім'я́ їхнє!
Posteritatea lui să fie stârpită; și în generația următoare numele lor să fie șters.
14 Беззаконня батькі́в його хай пам'ята́ється в Господа, і хай не стирається гріх його матері!
Nelegiuirea părinților lui să fie amintită înaintea DOMNULUI; și să nu se șteargă păcatul mamei sale.
15 Нехай будуть вони перед Господом за́вжди, а Він нехай вирве з землі їхню пам'ять, —
Să fie înaintea DOMNULUI continuu, ca să stârpească amintirea lor de pe pământ.
16 во́рог бо не пам'ятав милосердя чини́ти, і напастува́в був люди́ну убогу та бідну, та серцем засму́чену, щоб убивати її!
Pentru că nu și-a amintit să arate milă, ci a persecutat pe sărac și pe nevoiaș, ca să ucidă pe cel cu inima frântă.
17 Полюбив він прокля́ття, бодай же на нього воно надійшло! — і не хотів благослове́ння, — щоб воно віддалилось від нього!
Cum a iubit el blestemarea, astfel să vină aceasta la el; cum nu și-a găsit plăcere în binecuvântare, astfel să se depărteze aceasta de el.
18 Зодягнув він прокляття, немов свою одіж, прося́кло воно, як вода, в його ну́тро, та в кості його, мов олива!
Cum s-a îmbrăcat cu blestemare precum cu haina lui, astfel să vină aceasta în adâncurile lui ca apa, și în oasele lui ca untdelemnul.
19 Бодай воно стало йому за одежу, в яку зодягне́ться, і за пояс, що за́вжди він ним підпере́жеться!
Să îi fie ca o haină care îl acoperă și ca un brâu cu care este încins continuu.
20 Це заплата від Господа тим, хто мене обмовля́є, на душу мою нагово́рює зло!
Să fie aceasta răsplata potrivnicilor mei de la DOMNUL și a celor ce vorbesc rău împotriva sufletului meu.
21 А Ти Господи, Владико, зо мною зроби ради Йме́ння Свого́, що добре Твоє милосердя, — мене порятуй,
Dar tu, DUMNEZEULE Domnul, lucrează pentru mine datorită numelui tău, pentru că mila ta este bună, salvează-mă.
22 бо я вбогий та бідний, і зра́нене серце моє в моїм ну́трі!
Căci eu sunt sărac și nevoiaș, și inima mea este rănită înăuntrul meu.
23 Я ходжу́, мов та тінь, коли хи́литься день, немов сарана́ — я відки́нений!
Am trecut ca umbra când aceasta se lungește, sunt aruncat în sus și în jos ca lăcusta.
24 Коліна мої знеси́лилися з по́сту, і ви́худло тіло моє з недостачі оливи,
Genunchii mei se clatină de postire și carnea mea hămesește de grăsime.
25 і я став для них за посміхо́вище, коли бачать мене, — головою своєю хитають.
Am devenit de asemenea ocară pentru ei, când s-au uitat la mine și-au clătinat capetele.
26 Поможи мені, Господи, Боже мій, за Своїм милосердям спаси Ти мене!
Ajută-mă, DOAMNE Dumnezeul meu, salvează-mă conform milei tale,
27 І нехай вони знають, що Твоя це рука, що Ти, Господи, все це вчини́в!
Ca ei să știe că aceasta este mâna ta; că tu, DOAMNE, ai făcut aceasta.
28 Нехай проклинають вони, Ти ж поблагослови́! Вони повстають, та нехай засоро́млені бу́дуть, а раб Твій раді́тиме!
Lasă-i să blesteme, dar tu binecuvântează; când ei se ridică, să fie rușinați; dar servitorul tău să se bucure.
29 Хай зодя́гнуться га́ньбою ті, хто мене обмовля́є, і хай вони сором свій вдягнуть, як шату!
Potrivnicii mei să se îmbrace cu rușine și să se acopere cu propria lor confuzie, precum cu o manta.
30 Я уста́ми своїми хвали́тиму голосно Господа, і між багатьма́ Його сла́вити буду,
Voi lăuda foarte mult pe DOMNUL cu gura mea; da, îl voi lăuda în mijlocul mulțimii.
31 бо стоїть на правиці убогого Він для спасі́ння від тих, хто осуджує душу його!
Pentru că va sta în picioare la dreapta celui sărac, pentru a-l salva de cei ce îi condamnă sufletul.
