Приповісті 6
1 Мій сину, якщо поручи́вся ти за свого бли́жнього, дав руку свою за чужо́го, —
Fiul meu, dacă te pui garant pentru prietenul tău, dacă ai bătut palma cu un străin,
2 ти попався до па́стки з-за слів своїх уст, схо́плений ти із-за слів своїх уст!
Ești prins în capcană prin cuvintele gurii tale, prin cuvintele gurii tale ești prins!
3 Учини тоді це, сину мій, та рятуйсь, бо впав ти до рук свого бли́жнього: іди, впади в по́рох, і на ближніх своїх напира́й,
Fă aceasta acum, fiul meu, și eliberează-te când ajungi în mâna prietenului tău; du-te, umilește-te și întărește-l pe prietenul tău.
4 не дай сну своїм о́чам, і дріма́ння пові́кам своїм,
Nu da somn ochilor tăi, nici ațipire pleoapelor tale.
5 рятуйся, як се́рна, з руки́, і як птах із руки птахоло́ва!
Eliberează-te precum o căprioară din mâna vânătorului și ca o pasăre din mâna păsărarului.
6 Іди до мурашки, ліню́ху, поглянь на дороги її — й помудрій:
Du-te la furnică, leneșule; ia aminte la căile ei și fii înțelept;
7 нема в неї воло́даря, ані уря́дника, ані прави́теля;
Ea, care, neavând nici călăuză, nici supraveghetor, nici stăpân,
8 вона загото́влює літом свій хліб, збирає в жнива́ свою ї́жу.
Își face rost de mâncare în timpul verii și își strânge mâncarea în timpul secerișului.
9 Аж доки, ліню́ху, ти будеш виле́жуватись, коли́ ти зо сну свого встанеш?
Cât timp vei dormi, leneșule? Când te vei trezi din somnul tău?
10 Ще трохи поспати, подрімати ще трохи, руки трохи зложи́ти, щоб поле́жати, —
Încă puțin somn, puțină ațipire, puțină încrucișare a mâinilor pentru a dormi;
11 і при́йде, немов волоцюга, твоя незаможність, і зли́дні твої, як озбро́єний муж!
Așa va veni sărăcia ta ca un călător și lipsa ta ca un om înarmat.
12 Люди́на нікче́мна, чоловік злочи́нний, він ходить з лукавими у́стами,
Un om rău, un om stricat, umblă cu o gură perversă.
13 він морга́є очи́ма своїми, шурга́є своїми нога́ми, знаки́ подає пальцями своїми,
El clipește din ochii lui, vorbește cu picioarele lui, învață pe alții cu degetele lui;
14 в його серці лукавство вио́рює зло кожноча́сно, сварки́ розсіва́є, —
Perversitate este în inima lui, uneltește ticăloșie necontenit, seamănă discordie.
15 тому на́гло прихо́дить погибіль його, буде ра́птом побитий — і лі́ку нема!
De aceea nenorocirea lui va veni dintr-odată; dintr-odată va fi zdrobit fără remediu.
16 Оцих шість ненавидить Господь, а ці сім — то гидо́та душі Його:
Aceste șase lucruri le urăște DOMNUL; da, șapte sunt urâciune pentru el:
17 очі пишні, брехли́вий язик, і ру́ки, що кров непови́нну ллють,
O privire trufașă, o limbă mincinoasă și mâini care varsă sânge nevinovat,
18 серце, що пле́кає злочинні думки́, ноги, що сква́пно біжать на лихе,
O inimă care uneltește planuri stricate, picioare care sunt iuți să alerge la ticăloșie,
19 сві́док брехливий, що бре́хні роздму́хує, і хто розсіває сварки́ між братів!
Un martor fals care vântură minciuni și cel ce seamănă discordie între frați.
20 Стережи, сину мій, заповідь батька свого́, і не відкидай науки матері своєї!
Fiul meu, păzește porunca tatălui tău și nu părăsi legea mamei tale;
21 Прив'яжи їх на серці своєму наза́вжди, повісь їх на шиї своїй!
Prinde-le continuu peste inima ta și leagă-le în jurul gâtului tău.
22 Вона буде прова́дити тебе у ході́, стерегти́ме тебе, коли будеш лежати, а пробу́дишся — мовити буде до тебе!
Când mergi, te va conduce; când dormi, te va ține; și când te trezești, va vorbi cu tine.
23 Бо заповідь Божа — світи́льник, а наука — то світло, доро́га ж життя — то навча́льні карта́ння,
Fiindcă porunca este o lampă și legea este lumină; și mustrările instruirii sunt calea vieții;
24 щоб тебе стерегти́ від злосли́вої жінки, від обле́сливого язика чужи́нки.
Ca să te țină departe de femeia rea, de lingușeala limbii femeii străine.
25 Не жадай її вро́ди у серці своїм, і тебе хай не ві́зьме своїми пові́ками, —
Nu pofti frumusețea ei în inima ta nici să nu te prindă cu pleoapele ei.
26 Бо вартість розпу́сної жінки — то бо́ханець хліба, а жінка заміжня вловлює душу цінну́...
Căci printr-o femeie curvă va ajunge un bărbat la o bucată de pâine; și femeia adulteră va vâna viața prețioasă.
27 Чи ві́зьме люди́на огонь на лоно своє, — і о́діж її не згорить?
Poate un bărbat să ia foc în sânul lui și hainele să nu îi fie arse?
28 Чи буде люди́на ходи́ти по вугі́ллю розпа́леному, і не попа́ляться ноги її?
Poate cineva să meargă pe cărbuni încinși și picioarele să nu îi fie arse?
29 Так і той, хто вчащає до жінки свого ближнього: не буде нека́раним кожен, хто доторкне́ться до неї!
Așa și cel ce intră la soția aproapelui său; oricine se atinge de ea nu este nevinovat.
30 Не пого́рджують зло́дієм, якщо він укра́де, щоб рятувати життя своє, коли він голоду́є,
Oamenii nu disprețuiesc un hoț, dacă fură pentru a-și sătura sufletul când este flămând;
31 та як буде він зна́йдений, — все́меро він відшкоду́є, віддасть все майно свого дому!
Dar dacă este găsit, va da înapoi de șapte ori; va da toată averea casei sale.
32 Хто чинить пере́люб, не має той розуму, — він знищує душу свою, —
Dar oricine comite adulter cu o femeie, îi lipsește înțelegerea; cel ce face aceasta își nimicește sufletul.
33 побої та сором він зна́йде, а га́ньба його не зітре́ться,
Va obține rană și dezonoare și ocara lui nu va fi ștearsă.
34 бо за́здрощі — лютість мужчи́ни, і не змилосе́рдиться він у день помсти:
Fiindcă gelozia este turbarea unui bărbat; de aceea nu va cruța în ziua răzbunării.
35 він не зверне уваги на жоден твій викуп, і не схоче, коли ти гости́нця прибі́льшиш!
Nu va lua aminte la nicio răscumpărare nici nu va fi mulțumit, deși tu dai multe daruri.
