< Приповісті 27 >

1 Не вихва́люйся за́втрашнім днем, бо не знаєш, що день той поро́дить.
Nu te făli cu ziua de mâine, fiindcă nu știi ce poate aduce o zi.
2 Нехай інший тебе вихваля́є, а не уста твої, чужий, а не губи твої.
Altul să te laude și nu gura ta; un străin și nu buzele tale.
3 Камі́ння — тяга́р, і пісок — важка річ, та гнів нерозумного тяжчий від них від обох.
O piatră este grea și nisipul este greu, dar furia nebunului este mai grea decât amândouă.
4 Лютість — жорстокість, а гнів — то зато́плення, та хто перед заздрістю всто́їть?
Furia este crudă și mânia cumplită, dar cine este în stare să stea în picioare în fața invidiei?
5 Ліпше відкрите карта́ння, ніж таємна любов.
Mustrarea pe față este mai bună decât iubirea tainică.
6 Побої коханого вірність показують, а в нена́висника поцілу́нки числе́нні.
Credincioase sunt rănile unui prieten, dar sărutările unui dușman sunt înșelătoare.
7 Сита душа топче й мед щільнико́вий, а голодній душі все гірке́ — то солодке.
Sufletul sătul se scârbește de un fagure, dar pentru sufletul flămând fiecare lucru amar este dulce.
8 Як птах, що гніздо́ своє кинув, так і люди́на, що з місця свого мандру́є.
Precum o pasăre ce rătăcește de la cuibul ei, așa este un om ce rătăcește de la locul lui.
9 Олива й кадило поті́шують серце, і солодкий нам друг за душевну пораду.
Untdelemnul și parfumul bucură inima; așa face dulceața prietenului unui om prin sfat inimos.
10 Друга свого й друга батька свого не кидай, а в дім брата свого не прихо́дь в день нещастя свого́, — ліпший сусіда близьки́й за далекого брата!
Nu părăsi pe prietenul tău și nici pe prietenul tatălui tău; nici nu intra în casa fratelui tău în ziua nenorocirii tale; fiindcă mai bun este un vecin aproape, decât un frate îndepărtat.
11 Будь мудрий, мій сину, й потіш моє серце, і я матиму що відповісти́, як мені докоря́тиме хто.
Fiul meu, fii înțelept și înveselește-mi inima, ca să răspund celui ce mă ocărăște.
12 Мудрий бачить лихе — і ховається, а безумні йдуть — і караються.
Un om chibzuit prevede răul și se ascunde, dar simplii merg înainte și sunt pedepsiți.
13 Візьми його одіж, бо він поручивсь за чужого, і за чужи́нку заста́ву візьми.
Ia-i haina celui care este garant pentru un străin; și ia o garanție de la el pentru o femeie străină.
14 Хто сильним голосом благословляє із ра́ннього ранку свого товариша, — за прокля́ття залічується це йому.
Cel ce binecuvântează pe prietenul său cu voce tare, sculându-se devreme de dimineață, aceasta i se va considera un blestem.
15 Ри́нва, постійно теку́ча слотли́вого дня та жінка сварли́ва — одна́кове:
O picurare neîncetată într-o zi foarte ploioasă și o femeie certăreață sunt la fel.
16 хто хоче сховати її — той вітра ховає, чи оливу паху́чу правиці своєї, що видасть себе.
Oricine o ascunde, ascunde vântul și untdelemnul din mâna lui dreaptă, care se trădează.
17 Як гострить залізо залізо, так гострить люди́на лице свого друга.
Fier ascute fier; tot așa un om ascute înfățișarea prietenului său.
18 Сторож фіґо́вниці пло́ди її споживає, а хто пана свого стереже, той шанований.
Oricine ține smochinul va mânca din rodul lui; tot așa cel ce îngrijește pe stăpânul său va fi onorat.
19 Як лице до лиця у воді, так серце люди́ни до серця люди́ни.
Precum în apă, fața răspunde feței, tot așa inima omului răspunde omului.
20 Шео́л й Аваддо́н не наси́тяться, — не наси́тяться й очі люди́ни. (Sheol h7585)
Iadul și nimicirea nu sunt pline niciodată; tot așa, ochii omului nu sunt săturați niciodată. (Sheol h7585)
21 Що для срі́бла топи́льна посу́дина, і го́рно — для золота, те для людини уста́, які хвалять її.
Precum creuzetul pentru argint și cuptorul pentru aur, așa este un om, laudei sale.
22 Хоч нерозумного будеш товкти́ товкаче́м поміж зе́рнами в сту́пі, — не віді́йде від нього глупо́та його!
Chiar dacă ai pisa un nebun în piuă printre grăunțe cu un pisălog, totuși nechibzuința lui nu se va depărta de el.
23 До́бре знай вигляд своєї отари, поклади своє серце на че́реди,
Fii atent ca să cunoști starea turmelor tale și privește bine cirezile tale.
24 бо багатство твоє не навіки, і чи корона твоя з роду в рід?
Deoarece bogățiile nu sunt pentru totdeauna; și coroana durează din generație în generație?
25 Появилася зе́лень, і трава показалась, і збирається сіно із гір, —
Fânul se arată și iarba nouă apare și ierburile munților sunt strânse.
26 будуть ві́вці тобі на вбрання́, і козли́ — ціна поля,
Mieii sunt pentru îmbrăcămintea ta și caprele sunt prețul câmpului.
27 і молока твоїх кіз буде до́сить на ї́жу тобі, на їду́ твого дому, і на життя для служни́ць твоїх.
Și vei avea destul lapte de capră pentru mâncarea ta, pentru mâncarea casei tale și pentru întreținerea servitoarelor tale.

< Приповісті 27 >