Приповісті 24
1 Не зави́дуй злим лю́дям, не бажай бути з ними,
Nu invidia pe oamenii răi, nici nu dori să fii cu ei.
2 бо їхнє серце говорить про зди́рство, а у́ста їхні мовлять про зло.
Fiindcă inima lor studiază nimicirea și buzele lor vorbesc ticăloșie.
3 Дім будується мудрістю, і розумом ста́виться міцно.
Prin înțelepciune este zidită o casă; și prin înțelegere este întemeiată;
4 А через пізна́ння кімна́ти напо́внюються усіля́ким має́тком цінни́м та приє́мним.
Și prin cunoaștere vor fi încăperile umplute cu toate averile prețioase și plăcute.
5 Мудрий сильніший від сильного, а люди́на розумна — від повносилого.
Un om înțelept este puternic; da, un om al cunoașterii mărește puterea.
6 Тому́ то провадь війну мудрими ра́дами, бо спасі́ння — в числе́нності ра́дників.
Căci prin sfat înțelept îți vei purta războiul, și în mulțimea sfătuitorilor este siguranță.
7 Для безумного мудрість за надто висока, — своїх уст не розкриє при брамі.
Înțelepciunea este prea înaltă pentru un nebun; el nu își deschide gura la poartă.
8 Хто чини́ти лихе заміря́є, того́ звуть лукавим.
Cel ce plănuiește să facă răul va fi numit o persoană ticăloasă.
9 Замір глупо́ти — то гріх, а насмі́шник — оги́да люди́ні.
Gândul la nechibzuință este păcat, și batjocoritorul este urâciune pentru oameni.
10 Якщо ти в день недолі знеси́лився, то мала́ твоя сила.
Dacă leșini în ziua de restriște, puterea ta este mică.
11 Рятуй узятих на смерть, також тих, хто на стра́чення хи́литься, — хіба не підтри́маєш їх?
Dacă te abții să eliberezi pe cei duși la moarte și pe aceia ce sunt gata să fie uciși,
12 Якщо скажеш: „Цього́ ми не знали!“— чи ж Той, хто серця́ випробо́вує, знати не буде? Він Сторож твоєї душі, і Він знає про це, і пове́рне люди́ні за чином її.
Dacă spui: Iată, noi nu am știut aceasta; nu ia aminte el, cel ce cumpănește inimile? Și cel ce îți păzește sufletul, nu știe aceasta? Și nu va întoarce fiecărui om conform faptelor sale?
13 Їж, си́ну мій, мед, бо він добрий, а мед щільнико́вий — солодкий він на піднебі́нні твоїм, —
Fiul meu, mănâncă miere, pentru că este bună; și fagurele care este dulce pentru cerul gurii tale;
14 отак мудрість пізнай для своєї душі: якщо зна́йдеш її, то ти маєш майбу́тність, і надія твоя не пони́щиться!
Așa va fi cunoașterea înțelepciunii pentru sufletul tău; după ce ai găsit-o, atunci va fi o răsplată și așteptarea ta nu va fi stârpită.
15 Не чату́й на поме́шкання праведного, ти безбожнику, не огра́блюй мешка́ння його,
Nu pândi stricatule, împotriva locuinței celui drept; nu jefui locul lui de odihnă;
16 бо праведний сім раз впаде́ — та зведе́ться, а безбожний в погибіль впаде́!
Fiindcă un om drept cade de șapte ori și se ridică din nou, dar cel stricat va cădea în ticăloșie.
17 Не тішся, як ворог твій па́дає, а коли він спіткне́ться, — хай серце твоє не радіє,
Nu te bucura când dușmanul tău cade și nu lăsa să se veselească inima ta când el se poticnește,
18 щоб Господь не побачив, і це не було в Його о́чах лихим, і щоб Він не звернув Свого гніву від нього на тебе!
Ca nu cumva DOMNUL să vadă și să nu îi placă și să își întoarcă furia de la el.
19 Не пались на злочинців, не заздри безбожним,
Nu te îngrijora din cauza celor răi, nici nu fi invidios pe cei stricați,
20 бо злому не буде майбу́тности, світильник безбожних погасне.
Deoarece pentru cel rău nu va fi nicio răsplată; candela celui stricat va fi stinsă.
21 Бійся, сину мій, Господа та царя́, не водися з непе́вними,
Fiul meu, teme-te de DOMNUL și de împărat; și nu te amesteca cu cei ce sunt dedați schimbării,
22 бо погибіль їхня на́гло постане, а біду від обох тих хто знає?
Căci nenorocirea lor va veni dintr-o dată și cine știe ruina amândurora?
23 І оце ось походить від мудрих: Звертати увагу в суді́ на обличчя — не добре.
Acestea aparțin de asemenea înțeleptului. Nu este bine să părtinești oamenii la judecată.
24 Хто буде казати безбожному: „Праведний ти!“того проклина́тимуть люди, і гніватись будуть на того наро́ди.
Cel ce spune celui stricat: Tu ești drept; pe el îl va blestema poporul, națiunile îl vor detesta;
25 А тим, хто картає його, буде миле оце́, і при́йде на них благослове́ння добра!
Dar celor ce îl mustră va fi desfătare și o bună binecuvântare va veni peste ei.
26 Мов у губи цілує, хто відповідає правдиве.
Fiecare va săruta buzele celui ce dă un răspuns drept.
27 Приготуй свою працю надво́рі, й оброби собі поле, а по́тім збудуєш свій дім.
Pregătește-ți lucrarea de afară și potrivește-ți-o la câmp, și după aceea zidește-ți casa.
28 Не будь ложним сві́дком на свого ближнього, і не підгово́рюй уста́ми своїми.
Nu fi martor fără motiv împotriva aproapelui tău; și nu înșela cu buzele tale.
29 Не кажи: „Як зробив він мені, так зроблю́ я йому, — верну́ люди́ні за чином її!“
Nu spune: Îi voi face cum mi-a făcut; îi voi întoarce omului conform faptelor sale.
30 Я прохо́див край поля люди́ни лінивої, та край виноградника недоу́мкуватого, —
Am trecut pe lângă câmpul leneșului și pe lângă via omului lipsit de înțelegere,
31 і о́сь все воно позаро́стало те́рням, будяка́ми покрита поверхня його, камі́нний же мур його був поруйно́ваний.
Și, iată, peste tot crescuseră spini, și mărăcini acoperiseră suprafața ei și zidul ei de piatră a fost dărâmat.
32 І бачив я те, і увагу звернув, і взяв я поу́ку собі:
Atunci am văzut și cu grijă am luat aminte; m-am uitat la acestea și am primit instruire.
33 „Ще тро́хи поспа́ти, подріма́ти ще тро́хи, руки трохи зложи́ти, щоб поле́жати, —
Încă puțin somn, puțină ațipire, puțină încrucișare a mâinilor pentru a dormi;
34 і прихо́дить, немов мандрівни́к, незамо́жність твоя, і ну́жда твоя, як озбро́єний муж!“
Așa va veni sărăcia ta ca unul care călătorește și lipsa ta ca un om înarmat.
