Приповісті 23
1 Коли сядеш хліб їсти з воло́дарем, то пильно вважай, що́ перед тобою, —
Când te așezi să mănânci cu un conducător, cu atenție ia aminte la ce este înaintea ta;
2 і поклади собі в горло ножа, якщо ти ненаже́ра:
Și pune un cuțit la gâtul tău, dacă ești un om dedat apetitului.
3 не жадай його ласощів, бо вони — хліб обма́нливий!
Nu dori delicatesele lui, fiindcă ele sunt mâncare înșelătoare.
4 Не мордуйся, щоб мати багатство, — відступи́ся від ду́мки своєї про це, —
Nu munci ca să fii bogat; oprește-te de la propria ta înțelepciune.
5 свої очі ти зве́рнеш на нього, — й нема вже його: бо конче змайструє воно собі кри́ла, і полетить, мов орел той, до неба.
Îți vei aținti ochii asupra a ceva ce nu este? Fiindcă bogățiile cu siguranță își fac aripi; ele zboară departe ca o acvilă spre cer.
6 не їж хліба в злоокого, і не пожада́й лакоми́нок його,
Nu mânca pâinea aceluia ce are un ochi rău, nici nu dori delicatesele lui,
7 бо як у душі своїй він обрахо́вує, такий є. Він скаже тобі: „їж та пий!“, але серце його не з тобою, —
Fiindcă așa cum gândește în inima lui, așa este el; Mănâncă și bea, îți spune el; dar inima lui nu este cu tine.
8 той кава́лок, якого ти з'їв, із себе ви́кинеш, і свої гарні слова́ надаремно потра́тиш!
Bucata pe care ai mâncat-o, o vei vărsa și îți vei pierde cuvintele dulci.
9 Не кажи до ушей нерозумному, бо пого́рдить він мудрістю слів твоїх.
Nu vorbi în urechile unui prost, fiindcă va disprețui înțelepciunea cuvintelor tale.
10 Не пересува́й віково́ї границі, і не входь на сирі́тські поля́,
Nu scoate pietrele vechi de hotar și nu intra în câmpurile celor fără tată,
11 бо їхній Визволи́тель міцни́й, — Він за справу їхню буде суди́тись з тобою!
Fiindcă răscumpărătorul lor este puternic; va pleda împotriva ta în cauza lor.
12 Своє серце зверни до навча́ння, а уші свої — до розумних рече́й.
Dedică-ți inima instruirii și urechile tale cuvintelor cunoașterii.
13 Не стримуй напу́чування юнака́, — коли різкою ви́б'єш його, не помре:
Nu cruța copilul de la disciplinare, fiindcă dacă îl bați cu nuiaua, nu va muri.
Bate-l cu nuiaua și îi vei elibera sufletul din iad. (Sheol h7585)
15 Мій сину, якщо твоє серце змудріло, то буде радіти також моє серце,
Fiul meu, dacă inima ta este înțeleaptă, inima mea se va bucura, chiar a mea.
16 і нутро́ моє буде ті́шитись, коли уста твої говори́тимуть слу́шне.
Da, rărunchii mei se vor bucura când buzele tale spun lucruri drepte.
17 Нехай серце твоє не зави́дує грішним, і повся́кчас пильнуй тільки стра́ху Господнього,
Să nu invidieze inima ta pe păcătoși, ci rămâi în teama de DOMNUL cât este ziua de lungă.
18 бо існує майбутнє, і наді́я твоя не загине.
Căci cu siguranță este un viitor și așteptarea ta nu va fi stârpită.
19 Послухай, мій сину, та й помудрі́й, і нехай твоє серце ступає дорогою рівною.
Ascultă fiul meu și fii înțelept și călăuzește-ți inima pe cale.
20 Не будь поміж тими, що жлу́ктять вино, поміж тими, що м'ясо собі пожира́ють,
Nu fi printre băutorii de vin, printre destrăbălații mâncători de carne;
21 бо п'яни́ця й жеру́н збідні́ють, а сонли́вий одя́гне лахмі́ття.
Fiindcă bețivul și mâncăciosul vor ajunge la sărăcie; și somnolența va îmbrăca pe un om în zdrențe.
22 Слухай ба́тька свого, — він тебе породив, і не горду́й, як поста́ріла мати твоя.
Dă ascultare tatălui tău care te-a născut și nu disprețui pe mama ta când este bătrână.
23 Купи собі й не продавай правду, мудрість, і карта́ння та розум.
Cumpără adevărul și nu îl vinde; de asemenea înțelepciunea și instruirea și înțelegerea.
24 Буде ве́льми радіти ба́тько праведного, і родитель премудрого вті́шиться ним.
Tatăl celui drept se va bucura mult, și cel ce naște un copil înțelept va avea bucurie de la el.
25 Хай радіє твій ба́тько та мати твоя, хай поті́шиться та, що тебе породила.
Tatăl tău și mama ta vor fi veseli, și cea care te-a născut se va bucura.
26 Дай мені, сину мій, своє серце, і очі твої хай кохають доро́ги мої.
Fiul meu, dă-mi inima ta și lasă-ți ochii să observe căile mele.
27 Бо блудни́ця — то яма глибока, а крини́ця тісна́ — чужа жінка.
Fiindcă o curvă este un șanț adânc, și o femeie străină este o groapă strâmtă.
28 І вона, мов грабі́жник, чату́є, і примно́жує зра́дників поміж людьми́.
De asemenea ea pândește ca după pradă și înmulțește pe călcătorii de lege între oameni.
29 В кого „ой“, в кого „ай“, в кого сва́рки, в кого кло́піт, в кого рани даре́мні, в кого о́чі червоні? —
Cine are vaiet? Cine are întristări? Cine are certuri? Cine are bolboroseli? Cine are răni fără motiv? Cine are roșeața ochilor?
30 У тих, хто запі́знюється над вином, у тих, хто прихо́дить попро́бувати вина змі́шаного.
Cei ce adastă îndelung la vin, cei ce se duc să caute vinul amestecat.
31 Не дивись на вино, як воно рум'яні́є, як вибли́скує в келіху й рі́вненько ллється, —
Nu te uita la vin când este roșu, când își arată culoarea în pahar, când se mișcă singur.
32 кінець його буде кусати, як гад, і вжа́лить, немов та гадюка, —
La urmă mușcă precum un șarpe și înțeapă ca o viperă.
33 пантрува́тимуть очі твої на чужі жінки, і серце твоє говори́тиме ду́рощі...
Ochii tăi vor privi femei străine și inima ta va rosti lucruri perverse.
34 І ти будеш, як той, хто лежить у сере́дині моря, й як той, хто лежить на щогло́вім верху́.
Da, vei fi ca acela ce se întinde în mijlocul mării, sau ca acela ce se întinde în vârful unui catarg.
35 І скажеш: „Побили мене, та мені не боліло, мене шту́рхали, я ж не почув, — коли я прокинусь, шукатиму далі того ж“.
M-au lovit, vei spune tu, și nu am fost rănit; m-au bătut și nu am simțit; când mă voi trezi? Îl voi căuta din nou.
