Приповісті 21
1 Во́дні пото́ки — царе́ве це серце в Господній руці: куди тільки захоче, його Він скеро́вує.
Inima împăratului este în mâna DOMNULUI, precum râurile de ape: el o întoarce oriîncotro voiește.
2 Всяка дорога люди́ни пряма́ в її о́чах, та керує серцями Госпо́дь.
Fiecare cale a omului este dreaptă în propriii ochi, dar DOMNUL cumpănește inimile.
3 Справедливість та правду чинити — для Господа це добірні́ше за жертву.
A face dreptate și judecată este pentru DOMNUL mai bine primit decât sacrificiul.
4 Муж гордого ока та серця надутого — несправедливий, а світильник безбожних — це гріх.
O privire măreață și o inimă mândră și arătura celui stricat, sunt păcat.
5 Думки пильного лиш на достаток ведуть, а всякий квапли́вий — на збиток.
Gândurile celui harnic tind doar la abundență dar ale fiecăruia care este pripit doar la lipsă.
6 Набува́ння майна язико́м неправдивим — це скоромину́ща марно́та шукаючих смерти.
Obținerea de tezaure printr-o limbă mincinoasă este o deșertăciune aruncată încolo și încoace de cei ce caută moartea.
7 Насильство безбожних пряму́є на них, бо пра́ва чинити не хо́чуть.
Jaful celor stricați îi va nimici, pentru că refuză să facă judecată.
8 Дорога злочинця крута́, а чистий — прями́й його чин.
Calea omului este perversă și sucită, dar cât despre cel pur, lucrarea lui este dreaptă.
9 Ліпше жити в куті́ на даху́, ніж з сварливою жінкою в спі́льному домі.
Mai bine este să locuiești într-un colț al acoperișului casei, decât cu o femeie arțăgoasă într-o casă largă.
10 Лихого жадає душа нечестивого, і в о́чах його ближній його не отримає милости.
Sufletul celui stricat dorește răul; aproapele său nu găsește favoare în ochii lui.
11 Як карають глумли́вця мудріє безумний, а як мудрого вчать, — знання́ набуває.
Când batjocoritorul este pedepsit, cel simplu este făcut înțelept; și când cel înțelept este instruit, primește cunoaștere.
12 До дому свого пригляда́ється праведний, а безбожний дово́дить до зла.
Omul drept cu înțelepciune ia aminte la casa celui stricat, dar Dumnezeu răstoarnă pe cei stricați din cauza stricăciunii lor.
13 Хто вухо своє затикає від зо́йку убогого, то й він буде кликати, та не отримає відповіді.
Oricine își astupă urechile la strigătul săracului, va striga și el, dar nu va fi ascultat.
14 Таємний дару́нок пога́шує гнів, а нея́вний гости́нець — лють сильну.
Un dar dat în taină potolește mânia, și o răsplată în sân, furia aprinsă.
15 Радість праведному — правосу́ддя чинити, а злочи́нцеві — страх.
Este bucurie pentru cel drept să facă judecată, dar nimicire va fi celor ce lucrează nelegiuire.
16 Люди́на, що зблуджує від путі розуму, у зборі померлих спочине.
Omul care rătăcește în afara căii înțelegerii va rămâne în adunarea celor morți.
17 Хто любить весе́лощі, той немаю́чий, хто любить вино та оливу, той не збагаті́є.
Cel ce iubește plăcerea va fi un om sărac; cel ce iubește vinul și untdelemnul nu va fi bogat.
18 Безбожний — то викуп за праведного, а лукавий — за щирого.
Cel stricat va fi o răscumpărare pentru cel drept și călcătorul de lege pentru cel integru.
19 Ліпше сидіти в пусти́нній країні, ніж з сварливою та сердитою жінкою.
Mai bine este să locuiești în pustie, decât cu o femeie certăreață și mânioasă.
20 Скарб цінни́й та олива в мешка́нні премудрого, та нищить безумна люди́на його.
Este un tezaur de dorit și untdelemn în locuința înțeleptului, dar un om prost le cheltuiește complet.
21 Хто жене́ться за праведністю та за милістю, той знахо́дить життя, справедливість та славу.
Cel ce urmează dreptate și milă găsește viață, dreptate și onoare.
22 До міста хоробрих уві́йде премудрий, і тверди́ню наді́ї його поруйнує.
Un om înțelept escaladează cetatea celui tare și dărâmă tăria încrederii ei.
23 Хто стереже свої уста й свого язика́, той душу свою зберігає від лиха.
Oricine își ține gura sa și limba sa, își ține sufletul lui de la tulburare.
24 Надутий пихо́ю — насмішник ім'я́ йому, він робить усе із бундю́чним зухва́льством.
Batjocoritor mândru și îngâmfat este numele lui, al celui ce lucrează în furie mândră.
25 Пожада́ння лінивого вб'є його, бо руки його відмовляють робити, —
Dorința celui leneș îl ucide, fiindcă mâinile lui refuză să muncească.
26 він кожного дня пожадли́во жадає, а справедливий дає та не жалує.
El dorește cu lăcomie cât este ziua de lungă, dar cel drept dă și nu se zgârcește.
27 Жертва безбожних — оги́да, а надто тоді, як за ді́ло безчесне прино́ситься.
Sacrificiul celui stricat este urâciune; cu cât mai mult când îl aduce cu o minte stricată?
28 Свідок брехливий загине, а люди́на, що слухає Боже, говори́тиме за́вжди.
Un martor fals va pieri, dar omul care ascultă vorbește statornic.
29 Безбожна люди́на жорстока обличчям своїм, а невинний зміцня́є дорогу свою.
Un om stricat își înăsprește fața, dar cel integru își conduce calea.
30 Нема мудрости, ані розуму, ані ради насу́проти Господа.
Nu este nici înțelepciune, nici înțelegere, nici sfat împotriva DOMNULUI.
31 Приготовлений кінь на день бо́ю, але́ перемога від Господа!
Calul este pregătit pentru ziua bătăliei, dar siguranța este a DOMNULUI.
