Приповісті 20
1 Вино — то насмі́шник, напій п'янки́й — галасу́н, і кожен, хто блу́дить у ньому, немудрий.
Vinul este un batjocoritor, băutura tare este zgomotoasă; și oricine este înșelat cu ele nu este înțelept.
2 Страх царя — як рик лева; хто до гніву дово́дить його́, — проти свого життя прогрішає.
Spaima unui împărat este ca răgetul unui leu; oricine îl provoacă la mânie păcătuiește împotriva propriului suflet.
3 Слава люди́ні, що гнів покидає, а кожен глупа́к вибуха́є.
Este onoare pentru un om să se oprească de la ceartă, dar fiecare nebun se va amesteca.
4 Лінивий не о́ре із о́сени, а захоче в жнива́ — і нічо́го нема.
Cel leneș nu va ara din cauza frigului; de aceea va cerși la seceriș și nu va avea nimic.
5 Рада в серці люди́ни — глибока вода, і розумна люди́на її повиче́рпує.
Sfatul în inima omului este ca apa adâncă, dar un om al înțelegerii îl va scoate afară.
6 Багато людей себе звуть милосердними, та вірну люди́ну хто зна́йде?
Cei mai mulți oameni vor vesti fiecare propria bunătate, dar cine poate găsi un om credincios?
7 У своїй непови́нності праведний ходить, — блаженні по ньому сини його!
Cel drept umblă în integritatea sa; copiii lui sunt binecuvântați după el.
8 Цар сидить на судде́вім престолі, всяке зло розганяє своїми очима.
Un împărat care șade pe tronul de judecată risipește tot răul cu ochii săi.
9 Хто скаже: „Очи́стив я серце своє, очистився я від свого гріха́?“
Cine poate spune: Mi-am curățit inima, sunt purificat de păcatul meu?
10 Вага неоднакова, неоднакова міра, — обо́є вони — то оги́да для Господа.
Greutăți diferite și măsuri diferite, amândouă sunt același fel de urâciune pentru DOMNUL.
11 Навіть юна́к буде пі́знаний з чи́нів своїх, — чи чин його чистий й чи про́стий.
Chiar un copil este cunoscut prin faptele sale, dacă lucrarea sa este pură și dacă este dreaptă.
12 Ухо, що слухає, й око, що бачить, — Господь учинив їх обо́є.
Urechea care aude și ochiul care vede, DOMNUL le-a făcut chiar pe amândouă.
13 Не кохайся в спанні́, щоб не збідні́ти; розплю́щ свої очі — та хлібом наси́ться!
Nu iubi somnul, ca nu cumva să ajungi la sărăcie; deschide-ți ochii și te vei sătura cu pâine.
14 „Зле, зле!“каже той, хто купує, а як пі́де собі, тоді хва́литься ку́пном.
Rău! Rău! spune cumpărătorul, dar după ce pleacă pe calea sa, atunci se fălește.
15 Є золото й пе́рел багато, та розумні уста́ — найцінніший то по́суд.
Este aur și o mulțime de rubine, dar buzele cunoașterii sunt bijuterie de preț.
16 Візьми його о́діж, бо він поручивсь за чужого, і за чужи́нку візьми його за́став.
Ia-i haina celui care este garant pentru un străin și ia o garanție de la el pentru o femeie străină.
17 Хліб з неправди солодкий люди́ні, та піско́м потім бу́дуть напо́внені у́ста її.
Pâinea înșelăciunii este dulce pentru un om, dar după aceea gura i se va umple cu pietriș.
18 Тримаються за́міри радою, і війну прова́дь мудрими ра́дами.
Fiecare scop este întemeiat prin sfat; și cu sfat bun fă război.
19 Виявляє обмо́вник таємне, а ти не втручайся до того, ле́гко хто розту́лює уста свої.
Cel ce umblă ca un bârfitor dezvăluie taine; de aceea nu te amesteca cu cel ce flatează cu buzele sale.
20 Хто кляне свого батька та матір свою, — погасне світильник йому серед те́мряви!
Oricine înjură pe tatăl său, sau pe mama sa, lampa lui va fi stinsă în negrul întunericului.
21 Спа́док спо́чатку заскоро набу́тий, — не буде кінець його поблагосло́влений!
O moștenire poate fi obținută în grabă la început, dar sfârșitul ei nu va fi binecuvântat.
22 Не кажи: „Надолу́жу я зло!“— май надію на Господа, і Він допоможе тобі.
Nu spune: Voi răsplăti răul! Ci așteaptă pe DOMNUL și el te va salva.
23 Вага неоднакова — то оги́да для Господа, а ома́нливі ша́льки не добрі.
Greutăți diferite sunt urâciune pentru DOMNUL, și o balanță înșelătoare nu este bună.
24 Від Господа — кроки люди́ни, а люди́на — як вона зрозуміє дорогу свою?
Umbletele omului sunt de la DOMNUL; cum poate atunci un om să înțeleagă propria cale?
25 Тене́та люди́ні казати „святе́“нерозважно, а зго́дом свої обітни́ці досліджувати.
Este o cursă pentru omul care mănâncă ceea ce este sfânt și după promisiuni face cercetare.
26 Мудрий цар розпо́рошить безбожних, і зве́рне на них своє ко́ло для мук.
Un împărat înțelept risipește pe cei stricați și trece cu roata peste ei.
27 Дух люди́ни — світильник Господній, що все ну́тро обшукує.
Duhul omului este candela DOMNULUI, cercetând toate părțile adânci ale pântecelui.
28 Милість та правда царя стережуть, і трона свого він підтримує милістю.
Mila și adevărul păstrează pe împărat, și tronul său este susținut prin milă.
29 Окраса юна́цтва — їхня сила, а пишність стари́х — сивина́.
Gloria tinerilor este puterea lor, și frumusețea bătrânilor este părul cărunt.
30 Синяки́ від побоїв — то масть лікува́льна на злого, та вдари нутру́ живота.
Învinețirea unei răni curăță de rău; la fel și loviturile, părțile ascunse ale pântecelui.
