Приповісті 15
1 Ла́гідна відповідь гнів відверта́є, а слово вра́зливе гнів підійма́є.
Un răspuns blând înlătură furia, dar cuvintele apăsătoare întărâtă mânia.
2 Язик мудрих — то добре знання́, а уста́ нерозумних глупо́ту висло́влюють.
Limba înțelepților folosește corect cunoașterea, dar gura proștilor revarsă nechibzuință.
3 Очі Господні на кожному місці, — позира́ють на злих та на добрих.
Ochii DOMNULUI sunt în fiecare loc, privind răul și binele.
4 Язик ла́гідний — то дерево життя, а лука́вство його — залама́ння на дусі.
O limbă sănătoasă este un pom al vieții, dar perversitate în ea este o spărtură în duh.
5 Зневажає безумний напучення ба́тькове, а хто береже осторо́гу, стає розумніший.
Un nebun disprețuiește instruirea tatălui său, dar cel ce dă atenție mustrării este chibzuit.
6 Дім праведного — скарб великий, а в пло́ді безбожного — бе́злад.
În casa celui drept este mult tezaur, dar în veniturile celui stricat este tulburare.
7 Уста мудрих знання́ розсівають, а серце безглу́здих не так.
Buzele celor înțelepți răspândesc cunoaștere, dar inima proștilor nu face la fel.
8 Жертва безбожних — оги́да для Господа, а молитва невинних — Його уподо́ба.
Sacrificiul celor stricați este urâciune pentru DOMNUL, dar rugăciunea celor integri este desfătarea lui.
9 Господе́ві огида — дорога безбожного, а того, хто женеться за праведністю, Він кохає.
Calea celui stricat este urâciune pentru DOMNUL, dar el iubește pe cel ce urmează dreptatea.
10 Люта кара на то́го, хто путь оставляє, а хто осторо́гу нена́видить, той умирає.
Disciplinarea este apăsătoare pentru cel ce părăsește calea, iar cel ce urăște mustrarea va muri.
Iad și distrugere sunt înaintea DOMNULUI; cu cât mai mult sunt atunci inimile copiilor oamenilor. (Sheol h7585)
12 Насмі́шник не любить карта́ння собі, — він до мудрих не пі́де.
Un batjocoritor nu iubește pe cel care îl mustră, nici nu se va duce la cei înțelepți.
13 Ра́дісне серце лице весели́ть, а при сму́тку серде́чному дух приголо́мшений.
O inimă veselă face înfățișarea voioasă, dar prin întristarea inimii duhul este frânt.
14 Серце розумне шукає знання́, а уста безумних глупо́ту пасу́ть.
Inima celui ce are înțelegere caută cunoaștere, dar gura proștilor se hrănește din nechibzuință.
15 Нужде́нному всі́ дні лихі, кому ж добре на серці, у того гости́на постійно.
Toate zilele celui nenorocit sunt rele, dar cel cu o inimă veselă are un ospăț neîncetat.
16 Ліпше мале у Господньому стра́ху, ані ж скарб великий, та триво́га при то́му.
Mai bine puțin, cu teamă de DOMNUL, decât mare tezaur cu tulburare.
17 Ліпша пожи́ва яри́нна, і при тому любов, аніж тучний віл, та нена́висть при то́му.
Mai bine o masă cu verdețuri unde este iubire, decât boul legat la iesle și ura cu el.
18 Гнівли́ва люди́на роздра́жнює сварку, терпели́ва ж у гніві вспоко́ює за́колот.
Un om furios stârnește certuri, dar cel încet la mânie liniștește cearta.
19 Дорога лінивого — то тернови́ння, а путь щирих — дорога гладка́.
Calea leneșului este ca o îngrăditură de spini, dar calea celor drepți este netezită.
20 Мудрий син тішить ба́тька свого́, а люди́на безумна пого́рджує матір'ю своєю́.
Un fiu înțelept face veselie tatălui, dar un om prost disprețuiește pe mama sa.
21 Глупо́та — то радість для нерозумного, а люди́на розумна дорогою про́стою ходить.
Nechibzuința este bucurie pentru cel lipsit de înțelepciune, dar un om al înțelegerii umblă cu integritate.
22 Ламаються за́думи з бра́ку пора́ди, при числе́нності ж ра́дників спо́вняться.
Fără sfat, scopurile sunt dezamăgite, dar în mulțimea sfătuitorilor sunt ele întemeiate.
23 Радість люди́ні — у відповіді його уст, а слово на ча́сі своєму — яке воно добре!
Un om are bucurie prin răspunsul gurii sale; și ce bun este un cuvânt spus la timpul potrivit!
Pentru cel înțelept calea vieții este deasupra, ca el să se depărteze de iadul de dedesubt. (Sheol h7585)
25 Дім пишних руйнує Госпо́дь, але ста́вить межу́ для вдови.
DOMNUL va dărâma casa celui mândru, dar el va întemeia hotarul văduvei.
26 Думки злого — оги́да для Господа, але чисті для Нього приє́мні слова́.
Gândurile celor stricați sunt urâciune pentru DOMNUL, dar cuvintele celor puri sunt cuvinte plăcute.
27 Заже́рливий робить нещасним свій дім, хто ж дарунки нена́видить, той буде жити.
Cel lacom de câștig își tulbură casa, dar cel ce urăște mitele, va trăi.
28 Серце праведного розмірко́вує про відповідь, а у́ста безбожних вибри́зкують зло.
Inima celui drept studiază ca să răspundă, dar gura celor stricați revarsă lucruri rele.
29 Далекий Господь від безбожних, але́ справедливих молитву Він чує.
DOMNUL este departe de cei stricați, dar el ascultă rugăciunea celor drepți.
30 Світло оче́й тішить серце, добра звістка підкрі́плює ко́сті.
Lumina ochilor bucură inima, și o veste bună îngrașă oasele.
31 Ухо, що навча́ння життя вислухо́вує, буде перебува́ти між мудрими.
Urechea care ascultă mustrarea vieții locuiește printre cei înțelepți.
32 Хто напу́чування не приймає, той не дбає про душу свою, а хто слухається осторо́ги, здобуде той розум.
Cel ce refuză instruirea își disprețuiește propriul său suflet, dar cel ce ascultă mustrarea obține înțelegere.
33 Страх Господній — навча́ння премудрости, а перед славою — скромність іде́.
Teama de DOMNUL este instruirea înțelepciunii, și înaintea onoarei este umilința.
