< Від Івана 21 >

1 Після сього явив ся знов Ісус ученикам на морі Тивериядському; явив ся ж так.
După acestea, Isus S-a arătat din nou ucenicilor la Marea Tiberiadei. El s-a revelat în felul următor.
2 Були в купі Симон Петр та Тома, на прізвище Близняк, та Натанаїл із Кани Галилейської, та сини Зеведеєві, та инших учеників Його двоє.
Simon Petru, Toma zis Didim, Natanael din Cana Galileii, fiii lui Zebedei și alți doi dintre discipolii Săi erau împreună.
3 Каже їм Симон Петр: Пійду рибиловити. Кажуть вони йому: Пійдемо й ми з тобою. Вийшли та й улїзли зараз у човен; та не піймали тієї ночі нїчого.
Simon Petru le-a spus: “Mă duc la pescuit”. I-au spus: “Și noi venim cu tine”. Au ieșit imediat și au intrat în barcă. În acea noapte, nu au prins nimic.
4 Як же настав уже ранок, стояв Ісус на березї; та не знали ученики що се був Ісус.
Dar când deja se făcuse ziuă, Isus stătea pe plajă; totuși, discipolii nu știau că era Isus.
5 Рече тоді їм Ісус: Дїти; чи маєте що їсти? Відказали Йому: Нї.
Isus le-a zis deci: “Copii, aveți ceva de mâncare?” Ei i-au răspuns: “Nu”.
6 Він же рече їм: Закиньте невода з правого боку човна, то й знайдете. Закинули ж, і вже не здолїли його витягти задля множества риби.
Și le-a zis: “Aruncați năvodul în partea dreaptă a corăbiei și veți găsi câteva.” L-au aruncat, deci, și acum nu mai puteau să-l atragă pentru mulțimea de pești.
7 Каже тоді ученик той, котрого любив Ісус, Петрові: Се Господь. Симон же Петр, почувши, що се Господь, підперезавсь (був бо нагий), та й кинувсь у море.
De aceea, ucenicul acela pe care-l iubea Isus i-a spus lui Petru: “Este Domnul!” Când Simon Petru a auzit că este Domnul, și-a înfășurat haina (căci era gol) și s-a aruncat în mare.
8 Инші ж ученики човником приплили (бо недалеко були від землі, а локот на двісті), тягнучи невода з рибою.
Dar ceilalți ucenici au venit cu barca mică (căci nu erau departe de uscat, ci la vreo două sute de coți), trăgând plasa plină de pește.
9 Скоро вийшли на землю, бачять розложений жар, а на йому рибу і хліб.
Când au ieșit pe uscat, au văzut acolo un foc de cărbuni, pe care erau așezate pește și pâine.
10 Рече їм Ісус: Принесіть риби, що вловили тепер.
Isus le-a zis: “Aduceți o parte din peștele pe care tocmai l-ați prins.”
11 Уліз же Симон Петр, та й витяг невід на землю повен риби великої, сто й пятьдесять і три; і хоч стільки її було, не порвав ся невід.
Simon Petru s-a suit și a tras la țărm o plasă plină cu o sută cincizeci și trei de pești mari. Chiar dacă erau atât de mulți, plasa nu s-a rupt.
12 рече їм Ісус: Ідіть обідайте. Ніхто ж не важив ся з учеників спитати Його: Хто Ти єси? знаючи, що се Господь.
Isus le-a zis: “Veniți și luați micul dejun!” Nici unul dintre ucenici nu a îndrăznit să-l întrebe: “Cine ești tu?”, știind că era Domnul.
13 Приходить тоді Ісус і бере хліб, та й дає їм, і риби так само.
Isus a venit, a luat pâinea, le-a dat-o și peștele, și tot așa și peștele.
14 Се вже втретє явивсь Ісус ученикам своїм, уставши з мертвих.
Aceasta este acum a treia oară când Iisus se arată discipolilor Săi după ce a înviat din morți.
15 Як же обідали, рече Ісус Симонові Петру: Симоне Ионин, чи любиш мене більш, нїж сі: Каже Йому: Так, Господи; Ти знаєш, що я люблю Тебе. Рече йому: Паси ягнята мої.
După ce au luat micul dejun, Isus i-a zis lui Simon Petru: “Simon, fiul lui Iona, mă iubești tu mai mult decât aceștia?” El i-a răspuns: “Da, Doamne, știi că am o afecțiune pentru tine”. El i-a spus: “Paște mieii mei”.
16 Рече йому знов удруге: Симоне Йонин, чи любиш мене? Каже Йому: Так, Господи, Ти знаєш, що я люблю Тебе. Рече йому: Паси вівці мої.
Și i-a zis a doua oară: “Simon, fiul lui Iona, mă iubești?” El i-a răspuns: “Da, Doamne, știi că am o afecțiune pentru tine”. El i-a spus: “Păzește oile mele”.
17 Рече йому втретє: Симоне Йонин, чи любиш мене? Засмутив ся Петр, що сказав йому втретє: Чи любиш мене? й каже Йому: Господи, Ти все знаєш; Ти знаєш, що люблю Тебе. Рече йому Ісус: Паси вівці мої.
A treia oară i-a zis: “Simon, fiul lui Iona, mă iubești?” Petru a fost mâhnit pentru că l-a întrebat a treia oară: “Mă iubești?”. El i-a răspuns: “Doamne, Tu știi totul. Tu știi că am afecțiune pentru tine”. Isus i-a spus: “Paște oile Mele.
18 Істино, істино глаголю тобі: Як був єси молодий, то підперізував ся сам, і ходив єси куди хотїв; як же зістарієш ся, то простягнеш руки твої, і инший тебе підпереже, й поведе, куди не схочеш.
Adevărat îți spun că, atunci când erai tânăr, te îmbrăcai singur și mergeai pe unde voiai. Dar când vei fi bătrân, vei întinde mâinile și altul te va îmbrăca și te va duce unde nu vrei să mergi.”
19 Се ж промовив, означуючи, якою смертю прославить Бога. І, сказавши се, рече йому: Йди слідом за мною.
Și a spus aceasta, ca să arate prin ce fel de moarte vrea să slăvească pe Dumnezeu. După ce a spus aceasta, i-a zis: “Urmează-mă”.
20 І обернувшись Петр, бачить ученика, котрого любив Ісус, слідом ідучого, що й на вечері пригорнувсь до грудей Його, і питав: Господи, хто се, що зрадить Тебе?
Atunci Petru, întorcându-se, a văzut un ucenic care îl urmărea. Acesta era ucenicul pe care Isus îl iubea, cel care se aplecase și el la pieptul lui Isus la cină și care întrebase: “Doamne, cine te va trăda?”
21 Сього побачивши Петр, каже Ісусові: Господи, сей же що?
Petru, văzându-l, l-a întrebat pe Isus: “Doamne, ce-i cu omul acesta?”
22 Рече йому Ісус: Коли схочу, щоб він пробував, доки прийду, що тобі до того? ти йди за мною.
Isus i-a zis: “Dacă vreau să rămână până ce voi veni Eu, ce-ți pasă ție? Urmează-mă tu!”
23 І пійшло слово се між братів, що ученик той не вмре, та не сказав йому Ісус, що не вмре; а: Коли схочу, щоб він пробував, доки прийду, що тобі до того?
De aceea s-a răspândit acest cuvânt printre frați, ca acest ucenic să nu moară. Totuși, Isus nu i-a spus că nu va muri, ci: “Dacă vreau ca el să rămână până când voi veni eu, ce-ți pasă ție?”
24 Се той ученик, що сьвідкує про се, і писав се; і знаємо, що правдиве сьвідкуваннє його.
Acesta este ucenicul care mărturisește despre aceste lucruri și care a scris aceste lucruri. Noi știm că mărturia lui este adevărată.
25 Єсть же й иншого багато, що зробив Ісус, що, коли б писати з'осїбна, то думаю, що й сам сьвіт не помістив би писаних книг. Амінь.
Mai sunt și multe alte lucruri pe care le-a făcut Isus, care, dacă ar fi scrise toate, cred că nici măcar lumea însăși nu ar avea loc pentru cărțile care s-ar scrie.

< Від Івана 21 >