< Дії 21 >
1 Як же сталось, що ми поплили, попрощавшись із ними, то просто верстаючи дорогу, прибули ми в Кон, другого ж дня в Родос, а з відтіля в Патару.
După ce ne-am despărțit de ei și am pornit, am ajuns în linie dreaptă la Cos, iar a doua zi la Rodos și de acolo la Patara.
2 І, знайшовши корабель, що плив у Финикию, сївши, поплили ми.
După ce am găsit o corabie care traversa spre Fenicia, ne-am urcat la bord și am pornit.
3 Зуздрівши Кипр і минувши його лїворуч, поплили ми в Сирию, та й пристали в Тирі, там бо треба було кораблю скинути тягар.
După ce am ajuns în dreptul Ciprului, lăsându-l la stânga, am navigat spre Siria și am debarcat la Tir, căci nava se afla acolo pentru a-și descărca încărcătura.
4 І, знайшовши учеників, пробули ми там сім день. Вони Павлові казали Духом не йти в Єрусалим.
După ce am găsit discipoli, am rămas acolo șapte zile. Aceștia i-au spus lui Pavel, prin Duhul Sfânt, că nu trebuie să se urce la Ierusalim.
5 А як ми скінчили днї, вийшовши пійшли ми; а всі провожали нас із жінками й дітьми аж за город; і, приклонивши коліна на березі, помолились;
După ce au trecut acele zile, am plecat și ne-am continuat călătoria. Toți, cu soțiile și copiii, ne-au însoțit pe drum până când am ieșit din oraș. Îngenunchind pe plajă, ne-am rugat.
6 і, попрощавшись один з одним, увійшли в корабель, вони ж вернулись до дому.
După ce ne-am luat rămas bun, ne-am urcat pe corabie, iar ei s-au întors din nou acasă.
7 Ми ж, скінчивши плаваннє від Тира, пристали в Птоломаїдї, і, привитавши братів, пробули в них один день.
După ce am plecat din Tir, am ajuns la Ptolemaida. I-am întâmpinat pe frați și am rămas cu ei o zi.
8 Назавтра ж, вийшовши ті що а Павлом, прибули в Кесарию; і, ввійшовши в господу Филипа благовістника, одного з семи, пробували в него.
A doua zi, noi, care eram tovarășii lui Pavel, am plecat și am ajuns la Cezareea. Am intrat în casa lui Filip, evanghelistul, care era unul dintre cei șapte, și am rămas cu el.
9 Було ж у него четверо дочок дївчат, що пророкували.
Omul acesta avea patru fiice fecioare care profețeau.
10 Як же пробували там много днів, прийшов з Юдеї один пророк, на ймя Агав.
Pe când stăteam acolo câteva zile, a coborât din Iudeea un profet numit Agabus.
11 І, прийшовши до нас, і взявши пояс Павла, звязавши руки свої і ноги, рече: Так глаголе Дух сьвятий: Чоловіка, чий се пояс, оттак звяжуть у Єрусалимі Жиди, і видадуть у руки поганам.
Venind la noi și luând centura lui Pavel, și-a legat singur picioarele și mâinile și a zis: “Duhul Sfânt spune: “Astfel, iudeii din Ierusalim vor lega pe omul care are această centură și îl vor da în mâinile neamurilor.””
12 Як же почули ми се, благали ми й тамешні, щоб не йшов він у Єрусалим.
Când am auzit aceste lucruri, noi și oamenii din locul acela l-am rugat să nu se suie la Ierusalim.
13 Озвав ся ж Павел: Що робите, плачучи та рвучи мені серце? я бо не то звязаним бути готов, а й умерти в Єрусалимі за ймя Господа Ісуса.
Atunci Pavel a răspuns: “Ce faceți, plângeți și îmi frângeți inima? Căci sunt gata nu numai să fiu legat, ci și să mor la Ierusalim pentru Numele Domnului Isus.”
14 Як же він не дав себе вговорити, замовкли ми, кажучи: Нехай буде воля Господня.
Și cum nu se lăsa convins, am încetat, zicând: “Facă-se voia Domnului!”
15 По тих же днях, налагодившись, пустились у Єрусалим.
După aceste zile, ne-am luat bagajele și ne-am suit la Ierusalim.
16 Ішли ж з нами й деякі з учеників із Кесариї, і вели одного Мнасона Кипрянина, старого ученика, в котрого б нам оселитись.
Unii dintre ucenicii din Cezareea au mers și ei cu noi, aducând și pe un anume Mnason din Cipru, un ucenic dintâi, la care urma să rămânem.
17 Як же прибули к Єрусалим, радо прийняли нас брати.
Când am ajuns la Ierusalim, frații ne-au primit cu bucurie.
18 Назавтра прийшов Павел до Якова, прийшли ж і всі старші.
A doua zi, Pavel a intrat cu noi la Iacov; și toți bătrânii erau de față.
19 І, привитавши їх, розказував про все, що зробив Бог між поганами через служеннє його.
După ce i-a salutat, a relatat unul câte unul lucrurile pe care le făcuse Dumnezeu printre neamuri prin slujba lui.
20 Вони ж, вислухавши, прославляли Господа, і рекли йому: Бачиш, брате, скільки тут тисяч Жидів, що увірували, а всі вони ревнителї закону.
Aceștia, când au auzit, au slăvit pe Dumnezeu. I-au zis: “Vezi, frate, câte mii sunt printre iudei dintre cei care au crezut și toți sunt zeloși pentru Lege.
21 Про тебе ж -дознались, що ти навчаєш відступлення від закону Мойсейового усіх Жидів між поганами, говорячи, щоб не обрізували дітей своїх, анї додержували звичаїв.
Ei au fost informați despre tine, că îi înveți pe toți iudeii care sunt printre neamuri să se lepede de Moise, spunându-le să nu-și taie împrejur copiii și să nu umble după obiceiuri.
22 Що ж тепер (робити)? Конче зійдеть ся купа; прочують бо, що прийшов єси.
Și atunci, ce este? Adunarea trebuie să se întrunească cu siguranță, căci vor auzi că ai venit.
23 Зроби ж оце, що тобі скажемо: Є в нас чотири чоловіки таких, що мають на собі обітницю.
Faceți deci ceea ce vă spunem. Avem patru bărbați care au făcut un jurământ.
24 Узявши їх, очистись із ними, та й втрать ся на них, щоб обстригли голови; то й знати муть усї, що чого дознались про тебе, се ніщо, та що й ти ходиш у законі, хоронячи його.
Ia-i și purifică-te împreună cu ei și plătește-le cheltuielile pentru ei, ca să-și radă capul. Atunci vor ști cu toții că nu este niciun adevăr în lucrurile despre care au fost informați despre tine, ci că și tu însuți umbli respectând Legea.
25 Що ж до увірувавших поган, ми писали, присудивши, щоб такого нїчого вони не додержували, а тільки щоб хоронились ідолської жертви, та крові, та давленого, та блуду.
Dar în ceea ce privește neamurile care cred, am scris hotărârea noastră că nu trebuie să respecte nimic de acest fel, decât să se ferească de mâncarea oferită idolilor, de sânge, de lucrurile sugrumate și de imoralitatea sexuală.”
26 Тоді Павел, узявши тих чоловіків, і очистившись із ними, увійшов назавтра в сьвятилище, звіщаючи сповненнє днїв очищення, доки принесеть ся за кожного з них принос.
Pavel a luat pe bărbați, s-a curățit a doua zi și a mers cu ei în Templu, și a vestit împlinirea zilelor de curățire, până când s-a adus jertfă pentru fiecare dintre ei.
27 Як же вже мало сім день скінчитись, Азийські Жиди, побачивши його в сьвятилищі, збунтували ввесь народ, і наложили руки на него,
Când cele șapte zile erau aproape împlinite, iudeii din Asia, văzându-l în templu, au stârnit toată mulțimea și au pus mâinile pe el,
28 гукаючи: Мужі Ізраїлеві, помагайте! Се чоловік, що проти народу й закону й місця сього всіх усюди навчає, та що й Єленян увів у сьвятилище, й опоганив сьвяте місце се.
strigând: “Bărbați ai lui Israel, ajutor! Acesta este omul care îi învață pe toți oamenii de pretutindeni împotriva poporului, a legii și a acestui loc. Mai mult, el a adus și greci în templu și a pângărit acest loc sfânt!”
29 (Виділи бо Трофима ЄФесця у городі з ним, про котрого думали, що його увів у сьвятилище Павел.)
Căci îl văzuseră pe Trofim, efescianul, împreună cu el în cetate, și au presupus că Pavel l-a adus în templu.
30 І здвигнувсь увесь город, і постало збіговище народу; і взявши Павла, виволїкли з церкви, і зараз зачинили двері.
Toată cetatea s-a mișcat și poporul a alergat. L-au prins pe Pavel și l-au târât afară din templu. Imediat ușile au fost închise.
31 Та, як хотїли вбити його, дойшла вістка до тисячника роти, що ввесь Єрусалим збунтував ся.
În timp ce încercau să-l ucidă, a sosit la comandantul regimentului vestea că tot Ierusalimul era în zarvă.
32 Узявши він зараз воїнів і сотників побіг на них; вони ж, побачивши тисячника та воїнів, перестали бити Павла.
Imediat a luat soldați și centurioni și a alergat la ei. Aceștia, când i-au văzut pe căpitanul principal și pe soldați, au încetat să-l mai bată pe Pavel.
33 Приступивши ж тисячник узяв його і звелїв закувати в два ланцюги, і питав, хто він такий, і що зробив.
Atunci comandantul s-a apropiat, l-a arestat, a poruncit să fie legat cu două lanțuri și a întrebat cine este și ce a făcut.
34 І деякі кричали одно, а инші друге між народом; і, не здолївши довідатись нічого певного за гуком, звелїв вести його в замок.
Unii strigau un lucru și alții altul, în mulțime. Când nu a putut afla adevărul din cauza gălăgiei, a poruncit să fie dus în cazarmă.
35 Як же дійшов до сходів, то прилучилось, що мало не несли його воїни задля натовпу народу.
Când a ajuns pe scări, a fost dus de ostași, din pricina mulțimii care se înghesuia;
36 Ішло бо за ним множество народу з криком: Страть його!
căci mulțimea poporului îl urmărea, strigând: “Luați-l!”.
37 А, як мали вводити Павла в замок, рече він тисячнику: Чи дозволиш сказати що тобі? Він же каже: Чи вмієш по грецьки?
Pe când Pavel era pe punctul de a fi dus în cazarmă, l-a întrebat pe comandant: “Pot să-ți vorbesc?” El a spus: “Știi greacă?
38 Чи не ти єси Єгиптянин, що перед сими днями зробив бунт та вивів у пустиню чотири тисячі народу розбишацького?
Nu ești tu, deci, egipteanul care, mai înainte de aceste zile, a stârnit răzvrătirea și a condus în pustiu pe cei patru mii de oameni ai asasinilor?”
39 Рече ж Павел: Я чоловік Жидовин Тарсийський, славного города Киликиї житель; прошу тебе, дозволь менї промовити до народу.
Dar Pavel a zis: “Eu sunt un iudeu din Tars, din Cilicia, un cetățean al unei cetăți deloc neînsemnate. Vă rog, dați-mi voie să vorbesc poporului.”
40 Як же дозволив, тоді Павел, ставши на сходах, махнув рукою до народу, й як настало велике мовчаннє, промовив Жидівською мовою, говорячи:
După ce i-a dat voie, Pavel, stând pe scări, a făcut semn cu mâna către popor. Când s-a făcut o mare tăcere, el le-a vorbit în limba ebraică, zicând