Від Матвія 14
1 У той час тетрарх Ірод почув про Ісуса
În acel timp, Irod, tetrarhul, a auzit de faima lui Isus;
2 та сказав своїм слугам: «Це Іван Хреститель. Він воскрес із мертвих, і тому ці чудеса діються через Нього».
Și a spus servitorilor săi: Acesta este Ioan Baptist. El a înviat dintre morți; și din această cauză se arată fapte puternice în el.
3 Бо Ірод, схопивши Івана, зв’язав його та посадив до в’язниці через Іродіаду, дружину Филипа, свого брата,
Fiindcă Irod prinsese pe Ioan și îl legase și îl pusese în închisoare din cauza Irodiadei, soția fratelui său, Filip.
4 тому що Іван казав йому: «Не годиться тобі одружуватися з нею!»
Fiindcă Ioan i-a spus: Nu îți este legiuit să o ai.
5 Ірод бажав би вбити його, але боявся народу, який вважав Івана пророком.
Și voind să îl ucidă, se temea de mulțimi, pentru că îl considerau [pe Ioan] ca profet.
6 Коли святкували день народження Ірода, дочка Іродіади станцювала серед [гостей] і сподобалася Іродові.
Dar când s-a ținut ziua nașterii lui Irod, fiica Irodiadei a dansat înaintea lor și i-a plăcut lui Irod.
7 За це він клятвою обіцяв дати їй усе, що вона тільки попросить.
De aceea el i-a promis cu jurământ că îi va da orice va cere.
8 Вона ж, навчена своєю матір’ю, сказала: «Дай мені на блюді голову Івана Хрестителя».
Și fiind instruită dinainte de mama ei, a spus: Dă-mi aici, pe o tavă, capul lui Ioan Baptist.
9 Цар засмутився, але через клятву й тих, що сиділи з ним за столом, наказав виконати її бажання.
Și împăratul s-a întristat; cu toate acestea, din cauza jurământului și a celor ce ședeau la masă cu el, a poruncit să i-l dea.
10 Він надіслав [людей] до в’язниці відрубати Іванові голову.
Și a trimis și a decapitat pe Ioan în închisoare.
11 Його голову принесли на блюді та віддали дівчині, а вона віднесла її своїй матері.
Și capul lui a fost adus pe o tavă și dat fetei; și l-a dus mamei ei.
12 Після того учні Івана прийшли, забрали його тіло та поховали, а потім прийшли та сповістили про це Ісуса.
Și discipolii lui au venit și au luat trupul și l-au îngropat și s-au dus și i-au spus lui Isus.
13 Коли Ісус почув це, то сів у човен та відплив звідти в пустинне місце, щоб бути на самоті. Але люди з різних міст, дізнавшись про це, пішли пішки за Ним.
Isus, când a auzit, a plecat de acolo cu o corabie într-un loc pustiu, deoparte; și când oamenii au auzit, l-au urmat pe jos afară din cetăți.
14 Вийшовши на берег, [Ісус] побачив багато людей, змилосердився над ними та зцілив їхніх хворих.
Și Isus a mers și a văzut o mulțime mare și i s-a făcut milă de ei și le-a vindecat bolnavii.
15 Коли настав вечір, Його учні підійшли й сказали: ―Тут пустинне місце, і година вже пізня, відпусти людей, щоби пішли в села та купили собі їжу.
Și pe când se făcea seară, discipolii lui au venit la el, spunând: Acesta este un loc pustiu și timpul este de acum trecut; trimite oamenii ca să se ducă prin sate și să își cumpere de mâncare.
16 Ісус же сказав їм: ―Не треба їм іти, ви дайте їм їсти!
Dar Isus le-a spus: Ei nu trebuie să plece; dați-le voi să mănânce.
17 Вони відповіли Йому: ―Ми тут маємо лише п’ять хлібів та дві рибини.
Iar ei i-au spus: Nu avem aici decât cinci pâini și doi pești.
18 Він сказав: ―Принесіть їх Мені!
Și el a spus: Aduceți-le aici la mine.
19 [Ісус] наказав людям посідати на траву. Потім узяв п’ять хлібів та дві рибини, подивився на небо, благословив їх і, розломивши, дав хліби учням, а учні [роздали] людям.
Și a poruncit mulțimilor să șadă pe iarbă și a luat cele cinci pâini și cei doi pești și privind în sus spre cer a binecuvântat; și frângând a dat pâinile discipolilor, iar discipolii mulțimilor.
20 Усі їли та наситилися, і назбирали дванадцять повних кошиків залишків.
Și au mâncat toți și au fost săturați; și au ridicat din frânturile rămase douăsprezece coșuri pline.
21 Тих, що їли, було близько п’яти тисяч чоловіків, не рахуючи жінок та дітей.
Și cei ce mâncaseră erau cam cinci mii de bărbați, în afară de femei și copii.
22 Відразу після цього [Ісус] звелів учням сісти в човен та переплисти на другий бік раніше за Нього, поки Він відпустить людей.
Și imediat Isus a constrâns pe discipolii săi să intre într-o corabie și să treacă înaintea lui de partea cealaltă, în timp ce el dădea drumul mulțimilor.
23 А відпустивши людей, [Ісус] зійшов на гору, щоб помолитися на самоті. Коли настав вечір, Він залишився там один.
Și după ce a dat drumul mulțimilor, a urcat pe un munte să se roage, la o parte; și pe când s-a făcut seară, era acolo singur.
24 Човен віддалився вже далеко від берега, і через супротивний вітер його почали кидати хвилі.
Dar corabia era deja în mijlocul mării, aruncată de valuri; fiindcă vântul era împotrivă.
25 О четвертій сторожі ночі[Ісус] пішов до Своїх учнів, ідучи по воді.
Și Isus a mers la ei în a patra gardă din noapte, umblând pe mare.
26 Побачивши, що Він іде по воді, учні жахнулись і з переляку закричали: «Це привид!»
Și când discipolii l-au văzut umblând pe mare, s-au tulburat, spunând: Este un duh; și de frică au strigat.
27 Але Ісус тієї ж миті заговорив до них: ―Будьте сміливі! Це Я! Не бійтеся!
Dar imediat Isus le-a vorbit, spunând: Îndrăzniți, eu sunt; nu vă temeți!
28 Тоді Петро сказав у відповідь: ―Господи, якщо це Ти, накажи, щоб я пішов до Тебе по воді!
Și Petru i-a răspuns și a zis: Doamne, dacă ești tu, cheamă-mă să vin la tine pe apă.
29 [Ісус] сказав: ―Іди! І, вийшовши з човна, Петро почав іти по воді до Ісуса.
Iar el a spus: Vino! Și coborând din corabie, Petru a umblat pe apă să meargă la Isus.
30 Але, побачивши сильний вітер, злякався, почав тонути й закричав: ―Господи, спаси мене!
Dar văzând vântul furtunos, i-a fost teamă; și începând să se scufunde a strigat, spunând: Doamne, salvează-mă.
31 Ісус, одразу простягнувши руку, схопив його та промовив: ―Маловіре, чому ти засумнівався?
Și imediat Isus a întins mâna și l-a apucat și i-a spus: Puțin credinciosule, pentru ce te-ai îndoit?
32 Коли вони сіли в човен, вітер стих.
Și după ce au intrat în corabie, vântul a încetat.
33 Ті, що були в човні, вклонилися Йому, кажучи: «Ти істинно – Син Божий!»
Atunci cei ce erau în corabie au venit și i s-au închinat, spunând: Cu adevărat ești Fiul lui Dumnezeu.
34 Перепливши [море], вони прибули до Генезаретської землі.
Și după ce au trecut dincolo, au venit în ținutul Ghenezaretului.
35 Люди з тієї місцевості впізнали Ісуса та надіслали звістку по всій околиці. До Нього принесли всіх хворих
Și când bărbații din locul acela l-au recunoscut, au trimis în întreg ținutul acela de jur împrejur și au adus la el pe toți cei ce erau bolnavi.
36 і благали Його дозволити лише торкнутися до краю Його одягу, і всі, хто торкнувся, були зцілені.
Și l-au implorat ca numai să se atingă de marginea hainei lui; și toți câți s-au atins au fost complet însănătoșiți.
