Від Марка 7
1 Прийшли до Нього фарисеї та деякі книжники з Єрусалима.
Atunci s-au adunat la el fariseii și anumiți scribi care au venit din Ierusalim.
2 Вони побачили, що деякі Його учні їли немитими, тобто нечистими, руками.
Și când au văzut pe unii din discipolii lui mâncând pâine cu mâinile spurcate, adică nespălate, îi învinovățeau.
3 Адже фарисеї, і взагалі юдеї, дотримуючись традиції старійшин, не їдять, доки не омиють старанно рук.
Fiindcă fariseii și toți iudeii, dacă nu se spală des pe mâini, nu mănâncă, ținând tradiția bătrânilor.
4 Вони не їдять принесеного з ринку, доки не омиються. Є ще багато іншого, чого вони дотримуються, як-от: миття чаш, глечиків, мідного посуду, а також і лежаків.
Și când vin de la piață, dacă nu se îmbăiază, nu mănâncă. Și sunt multe alte lucruri, pe care le-au primit să le țină, precum este: îmbăierea paharelor și a oalelor și a vaselor de aramă și a meselor.
5 Тож фарисеї та книжники запитали Ісуса: ―Чому Твої учні не живуть згідно зі звичаєм наших батьків, а їдять немитими руками?
Atunci fariseii și scribii l-au întrebat: De ce nu umblă discipolii tăi conform tradiției bătrânilor, ci mănâncă pâine cu mâinile nespălate?
6 Він відповів: ―Добре пророкував Ісая про вас, лицемірів, як написано: «Цей народ шанує Мене [лише] устами, а серце його далеко від Мене.
El a răspuns și le-a zis: Bine a profețit Isaia despre voi, fățarnicilor, așa cum este scris: Acest popor mă onorează cu buzele lor, dar inima lor este departe de mine.
7 Даремно вони поклоняються Мені, навчаючи людей людських заповідей».
Dar în zadar mi se închină, învățându-[i] pe oameni ca doctrine poruncile oamenilor.
8 Залишивши заповідь Бога, ви тримаєтесь людських звичаїв. Миєте глечики та чаші й багато чого іншого робите.
Fiindcă lăsând deoparte porunca lui Dumnezeu, țineți tradiția oamenilor, precum îmbăierea oalelor și a paharelor; și faceți multe alte lucruri asemănătoare.
9 Потім сказав їм: ―Ви спритно відкидаєте заповідь Божу, щоб зберегти ваш звичай.
Și le-a spus: Prea bine respingeți porunca lui Dumnezeu, ca să țineți propria voastră tradiție.
10 Адже Мойсей сказав: «Шануй батька та матір», а також: «Той, хто зневажає батька або матір, нехай буде покараний смертю!»
Fiindcă Moise a spus: Onorează pe tatăl tău și pe mama ta; și: Cel ce blestemă pe tată sau mamă, de moarte să moară;
11 Ви ж говорите, що якщо людина скаже батькові або матері: «Те, чим я міг би допомогти тобі, – Корбан» (тобто дар [Богові]),
Dar voi spuneți: Dacă un om va spune tatălui sau mamei sale: Este corban, altfel spus, orice ți-ar fi de folos de la mine este un dar; va fi liber,
12 то ви вже дозволяєте йому нічого не робити для свого батька або матері.
Și nu îl mai lăsați să facă ceva pentru tatăl său sau mama sa;
13 Так ви скасовуєте Слово Боже через свій звичай, який ви ж і встановили. І багато подібного до цього ви робите.
Făcând fără efect cuvântul lui Dumnezeu prin tradiția voastră, pe care ați dat-o; și faceți multe alte lucruri asemănătoare.
14 Покликавши народ, [Ісус] знову промовив до них: «Слухайте Мене всі та зрозумійте!
Și după ce a chemat pe toți oamenii, le-a spus: Dați-mi fiecare ascultare și înțelegeți;
15 Не існує нічого, що би ззовні входило в людину та могло зробити її нечистою, але нечистою людину робить те, що виходить з неї.
Nu este nimic din afara unui om, care intrând în el îl poate spurca, ci lucrurile care ies din el, acelea sunt cele ce spurcă pe om.
16 Якщо хтось має вуха, щоб слухати, нехай слухає!»
Dacă are cineva urechi de auzit, să audă.
17 Коли [Ісус] залишив людей та увійшов у дім, Його учні запитали про цю притчу.
Și când a intrat în casă, ieșind din mulțime, discipolii săi l-au întrebat despre parabolă.
18 Він сказав їм: «Невже ви ще не розумієте? Не знаєте, що все, що входить ззовні, не може людину зробити нечистою?
Iar el le-a spus: Așa de nepricepuți sunteți și voi? Nu pricepeți că orice intră în om din afară, nu îl poate spurca;
19 Бо їжа не потрапляє до серця, а йде до шлунка й потім виходить геть. Так Він оголосив чистою всю їжу».
Pentru că nu intră în inima lui, ci în pântece și iese în hazna, curățind toate mâncărurile?
20 Потім сказав: «Оскверняє людину те, що виходить з неї.
Și a spus: Ce iese din om, aceea spurcă pe om.
21 Адже з серця людини виходять погані думки, статева розпуста, крадіж, вбивства,
Fiindcă dinăuntru, din inima oamenilor, ies gânduri rele, adultere, curvii, ucideri,
22 перелюб, жадібність, злоба, лукавство, непристойність, заздрість, богохульство, гордість та дурість.
Hoții, lăcomii, stricăciuni, înșelăciune, desfrânare, un ochi rău, blasfemie, mândrie, nebunie;
23 Усе це зло виходить зсередини та оскверняє людину».
Toate aceste rele ies dinăuntru și îl spurcă pe om.
24 Вирушивши звідти, [Ісус] попрямував до земель Тира й Сидона. І, увійшовши в дім, не хотів, щоб хтось дізнався, [що Він там], але не зміг утаїтись.
Și de acolo s-a sculat și s-a dus între ținuturile Tirului și ale Sidonului și a intrat într-o casă și dorea ca nimeni să nu știe; dar nu a putut fi ascuns.
25 Одна жінка, яка мала доньку, одержиму нечистим духом, почувши про Ісуса, прийшла до Нього та впала на коліна перед Ним.
Fiindcă o femeie, a cărei fetiță avea un duh necurat, a auzit despre el și a venit și a căzut la picioarele lui;
26 Жінка була гречанкою, родом із Сирійської Фінікії. Вона благала Ісуса вигнати демона з її доньки.
Femeia era grecoaică, de națiune siro-feniciană; și l-a implorat să scoată dracul din fiica ei.
27 Але Він сказав: ―Нехай спочатку наситяться діти, адже не годиться брати хліб від дітей та кидати щенятам.
Dar Isus i-a spus: Lasă întâi copiii să se sature; fiindcă nu este potrivit să iei pâinea copiilor și să o arunci la căței.
28 Вона ж відповіла Йому: ―Так, Господи, але й щенята під столом їдять крихти після дітей.
Iar ea a răspuns și i-a zis: Da, Doamne, totuși și cățeii de sub masă mănâncă din firimiturile copiilor.
29 Він сказав їй: ―За ці слова йди, демон вийшов із твоєї доньки.
Și el i-a spus: Pentru acest cuvânt, du-te; dracul a ieșit din fiica ta.
30 Вона пішла додому й знайшла дитину, що лежала в ліжку, і демон вийшов із неї.
Și când a ajuns acasă, a găsit dracul plecat și pe fiica ei întinsă pe pat.
31 [Ісус] знов залишив околиці Тира й через Сидон вийшов до Галілейського моря на землі Десятимістя.
Și din nou, plecând din ținuturile Tirului și Sidonului, a venit la marea Galileii, prin mijlocul ținuturilor Decapolei.
32 І привели до Нього глухого, який говорив із труднощами, і просили, щоб Він поклав на нього руки.
Și ei i-au adus pe unul care era surd și avea un impediment în vorbire; și l-au implorat să își pună mâna pe el.
33 [Ісус] узяв його вбік від натовпу та вклав пальці йому у вуха і, плюнувши, торкнувся його язика.
Și l-a luat deoparte afară din mulțime și și-a pus degetele în urechile lui și a scuipat și i-a atins limba,
34 Потім подивився на небо, зітхнув і сказав глухому: «Еффата!», що означає: «Відкрийся!»
Și privind în sus spre cer, a oftat și i-a spus: Effata, care înseamnă, Deschide-te.
35 І відразу відкрилися його вуха, язик розв’язався, і він почав говорити правильно.
Și îndată urechile i-au fost deschise și frâul limbii sale a fost dezlegat și vorbea clar.
36 Ісус наказав не розповідати про це нікому. Та чим більше Він забороняв, тим більше вони розголошували.
Și le-a poruncit să nu spună nimănui; dar cu cât le poruncea mai mult, cu atât mai mult proclamau aceasta.
37 І дивувалися вкрай, кажучи: «Він усе робить дуже добре: навіть глухим дає слух і німим – мову».
Și erau peste măsură de înmărmuriți, spunând: Toate le-a făcut bine; face deopotrivă pe surzi să audă și pe muți să vorbească.
