< Від Луки 22 >
1 Наближалося свято Опрісноків, що зветься Пасхою.
Și sărbătoarea azimelor, care se cheamă Paștele, era aproape.
2 Первосвященники та книжники шукали, як убити [Ісуса], але боялися народу.
Și preoții de seamă și scribii căutau cum să îl ucidă; fiindcă se temeau de popor.
3 Тоді увійшов сатана в Юду, званого Іскаріот, що був із числа дванадцяти.
Atunci a intrat Satan în Iuda, numit și Iscariot, fiind din numărul celor doisprezece.
4 Він пішов та зговорився з первосвященниками та начальниками храмової охорони, як видати їм [Ісуса].
Și Iuda a mers și a vorbit îndeaproape cu preoții de seamă și căpeteniile, cum să îl trădeze lor.
5 Вони зраділи та обіцяли дати йому грошей.
Și s-au bucurat și s-au înțeles să îi dea arginți.
6 Юда погодився та шукав слушної нагоди, щоб Його видати без народу.
Și a promis și căuta ocazia să li-l trădeze, în absența mulțimii.
7 Настав день свята Опрісноків, коли належало принести пасхальну жертву.
Atunci a venit ziua azimelor, în care paștele trebuia înjunghiat.
8 І надіслав [Ісус] Петра та Івана, кажучи: ―Ідіть та приготуйте для нас Пасху, щоб ми спожили.
Iar el a trimis pe Petru și Ioan, spunând: Duceți-vă și pregătiți-ne paștele, ca să mâncăm.
9 Вони спитали: ―Де Ти хочеш, щоб ми приготували?
Iar ei i-au spus: Unde voiești să pregătim?
10 Він відповів їм: ―Коли ввійдете в місто, вас зустріне чоловік, який нестиме глечик із водою. Ідіть за ним до дому, куди він увійде,
Iar el le-a spus: Iată, la intrarea voastră în cetate, vă va întâlni un om, purtând un ulcior cu apă; urmați-l în casa unde intră.
11 та скажіть господареві дому: «Учитель питає тебе: „Де кімната, у якій Я буду споживати Пасху з Моїми учнями?“»
Și să ziceți stăpânului casei: Învățătorul îți spune: Unde este camera de oaspeți, unde voi mânca paștele cu discipolii mei?
12 Він покаже вам нагорі велику прибрану кімнату – там і приготуйте.
Și vă va arăta o cameră mare de sus, așternută; acolo să pregătiți.
13 Вони пішли й знайшли все саме так, як казав їм [Ісус], та приготували там Пасху.
Și au mers și au găsit cum le-a spus; și au pregătit paștele.
14 Коли настав час, [Ісус] з апостолами сіли за стіл.
Și când a venit ora, el a șezut [la masă] și cei doisprezece apostoli cu el.
15 Він сказав їм: «Я дуже хотів їсти цю Пасху разом із вами перед Моїм стражданням.
Și le-a spus: Cu multă dorință am dorit să mănânc acest paște cu voi înainte de a suferi eu;
16 Кажу вам: уже не їстиму її, доки вона не звершиться в Царстві Божому».
Fiindcă vă spun: Nu voi mai mânca nicidecum din el până când va fi împlinit în împărăția lui Dumnezeu.
17 І, узявши чашу та подякувавши Богу, сказав: «Візьміть її та поділіть між вами.
Și luând paharul, a adus mulțumiri și a spus: Luați acesta și împărțiți-l între voi;
18 Кажу вам: віднині не питиму більше з цього виноградного плоду, доки не прийде Царство Боже».
Fiindcă vă spun: Nu voi bea nicidecum din rodul viței până când va veni împărăția lui Dumnezeu.
19 Потім узяв хліб та, подякувавши, розламав і дав їм, кажучи: «Це є тіло Моє, що за вас віддається. Чиніть це на згадку про Мене».
Și a luat pâine și a adus mulțumiri și a frânt-o și le-a dat, spunând: Acesta este trupul meu care este dat pentru voi; să faceți aceasta în amintirea mea.
20 Так само після того, як поїли, узяв і чашу, кажучи: «Ця чаша – Новий Завіт у Моїй крові, що проливається за вас.
Tot astfel și paharul, după cină, spunând: Acest pahar este noul testament în sângele meu, care se varsă pentru voi.
21 Однак рука того, хто зраджує Мене, зі Мною за столом.
Dar, iată, mâna celui ce mă trădează este cu mine la masă.
22 Бо Син Людський іде, як і було призначено, але горе тому чоловікові, через якого зраджено Його».
Și, într-adevăr, Fiul omului se duce cum a fost hotărât; dar vai acelui om, prin care este trădat!
23 Вони почали питати один одного, хто з них міг би таке зробити.
Și au început să se întrebe între ei, care dintre ei ar fi cel ce ar face aceasta.
24 Потім знялась між ними суперечка, хто з них найбільший.
Și a fost de asemenea o ceartă între ei, care dintre ei să fie socotit cel mai mare.
25 [Ісус] же сказав їм: ―Царі народів володіють ними, і тих, що керують ними, називають благодійниками.
Dar el le-a spus: Împărații neamurilor domnesc peste ele; și cei ce exercită autoritate asupra lor sunt chemați binefăcători.
26 Але ви не [будьте] такими! Навпаки: найбільший між вами нехай буде як найменший, і той, хто керує, [нехай буде] як слуга.
Dar voi să nu fiți așa; ci cel ce este mai mare printre voi, să fie ca cel mai tânăr; și conducătorul ca cel ce servește.
27 Бо хто більший: той, що сидить за столом, чи той, хто прислуговує? Чи не той, хто сидить за столом? Я ж серед вас як слуга.
Căci care este mai mare, cel ce șade la masă, sau cel ce servește? Nu cel ce șade la masă? Dar eu sunt printre voi ca cel ce servește.
28 Ви ті, що залишилися зі Мною в Моїх випробуваннях.
Iar voi sunteți cei care ați rămas necontenit cu mine în ispitirile mele.
29 І Я заповідаю вам Царство, як Мені заповів Мій Отець,
Și eu vă rânduiesc o împărăție, așa cum Tatăl meu mi-a rânduit;
30 щоб ви їли та пили за столом у Царстві Моєму. Ви сядете на престолах, судячи дванадцять племен Ізраїля.
Ca să mâncați și să beți la masa mea în împărăția mea și să ședeți pe tronuri, judecând cele douăsprezece triburi ale lui Israel.
31 Симоне, Симоне! Ось сатана просив просіяти вас, як пшеницю.
Iar Domnul a spus: Simone, Simone, iată, Satan a dorit [să] vă [aibă] ca să [vă] cearnă ca grâul.
32 Але Я молився за тебе, щоб ти не загубив віри та після навернення зміцнив твоїх братів.
Dar eu m-am rugat pentru tine, ca nu cumva credința ta să înceteze; și când te vei întoarce, întărește pe frații tăi.
33 Петро сказав Йому: ―Господи, з Тобою я готовий іти у в’язницю й на смерть.
Iar Petru i-a spus: Doamne, sunt gata să merg cu tine deopotrivă la închisoare și la moarte.
34 Але [Ісус] відповів: ―Кажу тобі, Петре, що півень ще не заспіває сьогодні, як ти тричі зречешся, що не знаєш Мене.
Iar el a zis: Îți spun, Petre, nicidecum nu va cânta cocoșul astăzi, înainte ca de trei ori să negi că mă cunoști.
35 Потім промовив до них: ―Коли Я вас посилав без гаманця, без торби та взуття, чи бракувало вам чогось? Вони сказали: ―Нічого.
Și le-a spus: Când v-am trimis fără pungă și traistă și încălțăminte, v-a lipsit ceva? Iar ei au spus: Nimic.
36 ―Але тепер хто має гаманець, нехай візьме його, так само й торбу; хто ж не має меча, хай продасть свій одяг та купить меч.
Atunci le-a spus: Dar acum, cel ce are pungă să o ia și la fel traista; și cel ce nu are sabie, să își vândă haina și să cumpere una.
37 Кажу вам: на Мені має здійснитися те, що написано: «Його зараховано до злочинців». Бо все, що про Мене записано, збувається.
Fiindcă vă spun, mai trebuie să se împlinească în mine ceea ce este scris: Și el a fost socotit printre călcătorii de lege, fiindcă și cele referitoare la mine au un sfârșit.
38 Вони сказали: ―Господи, дивись, у нас два мечі. Він відповів: ―Цього достатньо.
Iar ei au spus: Doamne, iată, aici două săbii. Iar el le-a spus: Este destul.
39 [Ісус], за своїм звичаєм, пішов на Оливну гору, і Його учні пішли за Ним.
Și a ieșit și s-a dus conform obiceiului la muntele Măslinilor; iar discipolii săi l-au urmat și ei.
40 Дійшовши до того місця, Він сказав їм: ―Моліться, щоб не впасти в спокусу!
Și, venind la acel loc, le-a spus: Rugați-vă, ca să nu intrați în ispită.
41 А Сам відійшов від них на відстань кинутого каменя, став на коліна та молився
Și el s-a depărtat de ei ca la o aruncătură de piatră și a îngenunchiat și s-a rugat,
42 кажучи: «Отче, якщо бажаєш, нехай ця чаша обмине Мене. Однак нехай буде не Моя воля, а Твоя».
Spunând: Tată, dacă voiești, depărtează acest pahar de la mine; totuși nu voia mea, ci a ta să se facă.
43 Тоді з неба з’явився ангел та зміцнював Його.
Și i s-a arătat un înger din cer, întărindu-l.
44 В агонії Він почав молитися ще старанніше. І піт Його став, мов краплі крові, що падали на землю.
Și, fiind în agonie, s-a rugat mai intens; iar sudoarea sa a devenit ca picături mari de sânge, căzând pe pământ.
45 Вставши від молитви, Він підійшов до учнів і знайшов, що вони заснули, [виснажені] смутком.
Și după ce s-a sculat de la rugăciune și a venit la discipolii săi, i-a găsit dormind de întristare,
46 Він сказав їм: ―Чому ви спите? Прокиньтеся та моліться, щоб не впасти в спокусу!
Și le-a spus: De ce dormiți? Sculați-vă și rugați-vă, ca nu cumva să intrați în ispită.
47 Коли Він ще говорив, ось підійшов натовп, і той, кого звали Юда, один із дванадцятьох, ішов перед ними. Він підійшов до Ісуса, щоб поцілувати Його.
Iar pe când el încă vorbea, iată, o mulțime și cel chemat Iuda, unul dintre cei doisprezece, mergea înaintea lor și s-a apropiat de Isus să îl sărute.
48 Ісус сказав йому: ―Юдо, ти поцілунком видаєш Сина Людського?
Dar Isus i-a spus: Iuda, cu o sărutare trădezi pe Fiul omului?
49 Коли ті, що були з [Ісусом], побачили, що має статися, сказали: ―Господи, чи не вдарити нам мечем?
Când cei ce erau în jurul lui au văzut ce avea să urmeze, i-au spus: Doamne, să lovim cu sabia?
50 І один із них [мечем] ударив раба первосвященника й відрубав йому праве вухо.
Și unul dintre ei a lovit pe robul marelui preot și i-a tăiat urechea dreaptă.
51 Але Ісус сказав: ―Облиште, досить! І, торкнувшись його вуха, зцілив його.
Dar Isus a răspuns și a zis: Lăsați așa, până aici. Și i-a atins urechea și l-a vindecat.
52 Потім Ісус звернувся до первосвященників, начальників храмової охорони та старійшин: «Ви вийшли [проти Мене], як проти розбійника, з мечами та киями, щоб заарештувати.
Atunci Isus a spus preoților de seamă și căpeteniilor templului și bătrânilor care veniseră la el: Ați venit ca împotriva unui tâlhar, cu săbii și bâte?
53 Щодня Я був із вами в Храмі, і ви не підняли на Мене рук, але зараз ваш час і влада темряви».
Când eu eram zilnic cu voi în templu, nu ați întins mâinile împotriva mea; dar aceasta este ora voastră și puterea întunericului.
54 Тоді вони схопили Його та привели в дім первосвященника. Петро ж ішов за ними на відстані.
Atunci l-au luat și l-au condus și l-au adus în casa marelui preot. Și Petru urmărea de departe.
55 Коли вони розклали вогонь посеред двору та сіли навколо, Петро також сів між ними.
Și după ce aprinseseră un foc în mijlocul curții și erau așezați împreună, Petru a șezut în mijlocul lor.
56 Одна зі служниць, побачивши, що він сидить біля вогню, придивилася до нього пильно та промовила: ―І цей був із Ним!
Iar o anumită servitoare l-a văzut pe când ședea lângă foc și, privindu-l cu atenție, a spus: Și acesta era cu el.
57 Але [Петро] заперечив кажучи: ―Я не знаю Його, жінко!
Dar el s-a dezis de el, spunând: Femeie, nu îl cunosc.
58 Трохи пізніше хтось інший побачив його й сказав: ―Ти теж один із них! Але Петро відповів: ―Ні, чоловіче!
Și peste puțin, un altul l-a văzut și a spus: Și tu ești dintre ei. Iar Petru a spus: Omule, nu sunt.
59 Близько години пізніше інший почав твердити кажучи: ―Справді, і цей був із Ним, бо він галілеянин.
Și cam după o oră, altcineva confirma cu tărie, spunând: În adevăr și acesta era cu el; fiindcă și el este galileean.
60 Петро відповів: ―Чоловіче, я не знаю, про що ти говориш! І тієї ж миті, коли він ще говорив, заспівав півень.
Iar Petru a spus: Omule, nu știu ce spui. Și imediat, pe când el încă vorbea, a cântat cocoșul.
61 Господь, обернувшись, глянув на Петра. Тоді Петро згадав слова Господа, які Він сказав: «Перед тим, як сьогодні заспіває півень, ти тричі зречешся Мене».
Și Domnul s-a întors și s-a uitat la Petru. Și Petru și-a amintit cuvântul Domnului, cum îi spusese: Înainte să cânte cocoșul mă vei nega de trei ori.
62 І, вийшовши геть, він гірко заплакав.
Și Petru a ieșit afară și a plâns cu amar.
63 Люди, які охороняли [Ісуса], почали насміхатися з Нього та бити Його.
Și bărbații, care îl țineau pe Isus, îl batjocoreau și îl băteau.
64 Вони зав’язали Йому очі й питали кажучи: «Пророкуй! Хто Тебе вдарив?»
Și, legându-l la ochi, îl loveau peste față și îl întrebau, spunând: Profețește, cine este cel ce te-a lovit?
65 І багато інших богохульств казали проти Нього.
Și multe alte lucruri vorbeau blasfemator împotriva lui.
66 На світанку старійшини народу, первосвященники та книжники зібралися разом і повели Його на свій Синедріон.
Și imediat ce s-a făcut ziuă, bătrânii poporului și preoții de seamă și scribii s-au adunat și l-au adus în consiliul lor, spunând:
67 Вони сказали: ―Якщо Ти – Христос, то скажи нам! [Ісус] відповів: ―Навіть якщо скажу, ви не повірите.
Ești tu Cristosul? Spune-ne. Iar el le-a spus: Dacă vă voi spune, nicidecum nu veți crede;
68 І якщо Я спитаю вас, ви не відповісте.
Și dacă vă voi întreba și eu, nicidecum nu îmi veți răspunde, nici nu îmi veți da drumul.
69 Але віднині Син Людський сидітиме праворуч від Всемогутнього Бога.
De acum încolo, Fiul omului va ședea la dreapta puterii lui Dumnezeu.
70 Тоді всі вони стали запитувати: ―То, значить, Ти – Син Божий? [Ісус] відповів: ―Ви самі кажете, що то Я!
Atunci toți au spus: Ești tu atunci Fiul lui Dumnezeu? Iar el le-a spus: Voi spuneți că eu sunt.
71 Тоді вони сказали: ―Навіщо нам потрібні свідчення? Ми чули це з Його вуст!
Și au spus: Ce nevoie mai avem de mărturie? Fiindcă noi înșine am auzit din gura lui.