Від Луки 12
1 Тим часом зібралися тисячі людей, так що тиснули одне одного. [Ісус] почав говорити в першу чергу до учнів: ―Стережіться закваски фарисейської, якою є лицемірство.
Între timp, pe când era strânsă o mulțime nenumărată de oameni, încât se călcau unii pe alții în picioare, a început să spună întâi discipolilor săi: Păziți-vă de dospeala fariseilor, care este fățărnicia.
2 Немає нічого прихованого, що не відкрилося б, і нічого таємного, що не стало б відомим.
Fiindcă nu este nimic acoperit care nu va fi revelat; nici ascuns care nu va fi cunoscut.
3 Тому все, що ви казали в темряві, буде почуте при світлі, і все, що говорили на вухо в окремій кімнаті, буде проповідуватися з дахів.
De aceea orice ați spus în întuneric va fi auzit în lumină; și ce ați vorbit la ureche în cămăruțe, va fi proclamat pe acoperișuri.
4 Кажу вам, Моїм друзям: не бійтеся тих, хто, вбиваючи тіло, потім більш нічого заподіяти не може.
Și vă spun, prietenii mei: Nu vă temeți de cei ce ucid trupul și după aceasta, altceva nimic nu mai pot face.
5 Я вкажу вам, Кого треба боятися: бійтеся Того, Хто, вбивши, має силу кинути до Геєни. Так, кажу вам: Цього треба боятися. (Geenna g1067)
Ci vă voi avertiza dinainte de cine să vă temeți: Temeți-vă de acela care, după ce a ucis, are putere să arunce în iad; da, vă spun: Temeți-vă de el. (Geenna g1067)
6 Чи не продаються п’ять горобців за два асарії? І все ж, жоден із них не забутий Богом.
Nu se vând cinci vrăbii cu doi bani și niciuna dintre ele nu este uitată înaintea lui Dumnezeu?
7 А на вашій голові навіть волосся пораховане. Не бійтеся: ви набагато цінніші за горобців.
Dar până și perii din capul vostru, toți sunt numărați. De aceea nu vă temeți, sunteți mai de valoare decât multe vrăbii.
8 Кажу вам: кожного, хто визнає Мене перед людьми, і Син Людський визнає перед ангелами Божими.
Și vă spun: Oricine mă va mărturisi înaintea oamenilor, și Fiul omului îl va mărturisi înaintea îngerilor lui Dumnezeu;
9 Але того, хто зречеться Мене перед людьми, зрікусь і Я перед ангелами Божими.
Dar cel ce mă neagă înaintea oamenilor, va fi negat și el înaintea îngerilor lui Dumnezeu.
10 Кожному, хто скаже слово проти Сина Людського, проститься, але тому, хто богохульствує проти Святого Духа, не проститься.
Și oricui va spune un cuvânt împotriva Fiului omului, îi va fi iertat; dar aceluia ce blasfemiază împotriva Duhului Sfânt, nu îi va fi iertat.
11 Коли поведуть вас на суд у синагоги, до керівників та до влад, не турбуйтеся про те, як вам відповідати й що говорити,
Iar când vă vor duce la sinagogi și la magistrați și la autorități, să nu vă îngrijorați cum sau ce veți răspunde, sau ce veți spune,
12 бо в той час Дух Святий навчить, що треба говорити.
Fiindcă Duhul Sfânt vă va învăța în acea oră ce ar trebui să spuneți.
13 Хтось із натовпу сказав Йому: ―Учителю, скажи моєму братові, щоб розділив зі мною спадщину.
Iar unul din mulțime i-a spus: Învățătorule, spune fratelui meu să împartă cu mine moștenirea.
14 Він відповів: ―Чоловіче, хто поклав Мене суддею або посередником між вами?
Iar el i-a spus: Omule, cine m-a pus judecător sau împărțitor peste voi?
15 Далі промовив до них: ―Дивіться уважно та стережіться всякої жадібності, бо життя людини не залежить від багатства її маєтку.
Și le-a spus: Fiți atenți și păziți-vă de lăcomie, pentru că viața omului nu stă în abundența bunurilor lui.
16 [Ісус] розповів їм притчу: ―В одного заможного чоловіка гарно вродила земля.
Și le-a spus o parabolă, zicând: Pământul unui anumit om bogat a rodit mult;
17 І він почав міркувати, кажучи сам до себе: «Що мені робити? Немає куди зібрати мій врожай».
Și se gândea în el însuși, spunând: Ce voi face, pentru că nu mai am loc unde să îmi adun roadele?
18 І сказав: «Ось що я зроблю: зруйную старі амбари та збудую більші, і в мене буде достатньо місця, щоби зібрати все зерно та все моє добро.
Și a spus: Aceasta voi face: voi dărâma grânarele mele și le voi zidi mai mari; și acolo voi aduna toate roadele mele și bunurile mele.
19 Тоді я скажу моїй душі: „Тепер у тебе багато добра на багато років! Відпочивай, їж, пий та веселися“».
Și voi spune sufletului meu: Suflete, ai multe bunuri strânse pentru mulți ani; odihnește-te, mănâncă, bea, veselește-te.
20 Але Бог відповів: «Безумцю! Цієї ж ночі заберуть у тебе душу твою. Кому дістанеться те, що ти приготував?»
Dar Dumnezeu i-a spus: Nebunule, în această noapte ți se va cere sufletul de la tine; și cele pe care le-ai pregătit, ale cui vor fi?
21 Так станеться з кожним, хто збирає для себе й не багатіє в Бога.
Așa este cel ce strânge tezaure pentru el și nu este bogat față de Dumnezeu.
22 Потім Він промовив до своїх учнів: ―Тому Я кажу вам: не турбуйтеся про життя – що будете їсти, ні про тіло – що будете вдягати.
Și le-a spus discipolilor săi: De aceea vă spun: Nu vă îngrijorați pentru viața voastră, ce veți mânca; nici pentru trup, ce veți îmbrăca.
23 Бо життя більше за їжу, а тіло – за одяг.
Viața este mai mult decât mâncarea, și trupul mai mult decât îmbrăcămintea.
24 Погляньте на воронів: вони не сіють і не жнуть, не мають скарбниць та амбарів, і все ж Бог їх годує. Наскільки ж ви цінніші за цих птахів!
Uitați-vă cu atenție la corbi, pentru că nici nu seamănă, nici nu seceră; aceștia nu au nici depozit, nici grânar; și Dumnezeu le dă mâncare; cu cât mai valoroși sunteți voi decât păsările?
25 І хто з вас, турбуючись, може додати до свого зросту хоч лікоть?
Și care dintre voi, îngrijorându-se, poate adăuga la statura lui un cot?
26 Якщо ви навіть і найменшого зробити не можете, чому турбуєтесь про інше?
Așadar dacă nu sunteți în stare să faceți nici cel mai mic lucru, de ce vă îngrijorați despre celelalte?
27 Подивіться, як ростуть лілії: вони не працюють і не прядуть. Та Я кажу вам: навіть Соломон у всій своїй величі не одягався так, як будь-яка з них.
Uitați-vă cu atenție la crini cum cresc; nu ostenesc, nu torc; totuși vă spun: Nici Solomon, în toată gloria lui, nu a fost înveșmântat ca unul dintre aceștia.
28 Якщо ж Бог так одягає траву на полі, котра сьогодні є, а завтра буде кинута у вогонь, то наскільки краще Він одягне вас, маловіри?
Și dacă astfel îmbracă Dumnezeu iarba din câmp, care astăzi este și mâine este aruncată în cuptor, cu cât mai mult vă va îmbrăca pe voi, puțin credincioșilor.
29 Не шукайте, що вам їсти та пити, і не турбуйтеся про це.
Și nu căutați ce veți mânca sau ce veți bea și nici nu vă îndoiți în mintea voastră.
30 Бо все це язичники цього світу шукають, але ваш Отець знає, що потребуєте.
Fiindcă toate acestea le caută națiunile lumii; dar Tatăl vostru știe că aveți nevoie de acestea.
31 Краще шукайте Царства Його, а все це додасться вам.
Mai degrabă, căutați împărăția lui Dumnezeu; și toate acestea vi se vor adăuga.
32 Не бійся, мале стадо, бо Отець ваш із радістю дає вам Царство.
Nu te teme, turmă mică, pentru că este buna plăcere a Tatălui vostru să vă dea împărăția.
33 Продавайте майно ваше й давайте милостиню. Робіть собі гаманці, котрі не зношуються, – невичерпний скарб на небі, куди злодій не закрадається і де міль не точить.
Vindeți ce aveți și dați milostenii; faceți-vă pungi care nu se învechesc, un tezaur în ceruri care nu seacă, unde hoțul nu se apropie, nici molia nu distruge.
34 Бо де скарб ваш, там буде й ваше серце.
Fiindcă unde este tezaurul vostru, acolo va fi și inima voastră.
35 Будьте завжди готові – одяг підперезаний та світильник запалений.
Mijlocul să vă fie încins și luminile aprinse;
36 Будьте подібні до людей, що чекають на повернення свого господаря з весілля, щоб, коли він прийде й постукає, негайно відчинити йому.
Și voi înșivă [să fiți] asemenea oamenilor care așteaptă pe domnul lor, când se va întoarce de la nuntă; ca atunci când vine și bate, să îi deschidă imediat.
37 Блаженні ті раби, господар яких, прийшовши, знайде, що вони пильнують. Істинно кажу вам: тоді він сам, підперезавшись, посадить їх за стіл та, підійшовши, буде служити їм.
Binecuvântați sunt acei robi, pe care domnul, când vine, îi va găsi veghind; adevărat vă spun, că se va încinge și îi va pune să șadă la masă și se va apropia și îi va servi.
38 І якщо він прийде о другій або о третій сторожі, блаженні ті, кого він знайде так само.
Și dacă vine în a doua gardă, sau vine în a treia gardă și îi găsește așa, binecuvântați sunt acei robi.
39 Тож знайте, що якби господар дому знав, о якій сторожі приходить злодій, він не дозволив би вдертися до свого дому.
Dar să știți aceasta, că dacă ar fi știut stăpânul casei la ce oră ar veni hoțul, ar fi vegheat și nu ar fi lăsat să îi fie spartă casa.
40 І ви будьте готові, бо Син Людський прийде тієї години, про яку й не думаєте.
De aceea și voi fiți pregătiți, pentru că Fiul omului vine într-o oră la care nu vă gândiți.
41 Тоді Петро сказав: ―Господи, Ти говориш цю притчу нам чи всім?
Atunci Petru i-a spus: Doamne, nouă ne spui această parabolă, sau de asemenea tuturor?
42 Господь відповів: ―Хто вірний та розумний управитель, якого господар поставив над іншими своїми слугами, щоб давав їм їжу вчасно?
Iar Domnul a spus: Cine așadar, este administratorul credincios și priceput, pe care domnul său îl va face stăpân peste gospodăria sa, să dea porția de mâncare la timpul cuvenit?
43 Блаженний той раб, якого господар знайде, що він так робить.
Binecuvântat este acel rob, pe care domnul lui, când vine, îl va găsi făcând astfel.
44 Істинно кажу вам: він поставить його над усім своїм майном.
Adevărat vă spun, că îl va face stăpân peste tot ce are el.
45 Але якщо той раб скаже у своєму серці: «Мій господар запізнюється!» – і почне бити слуг та служниць, їсти, пити та напиватись,
Dar dacă acel rob spune în inima lui: Domnul meu întârzie să vină; și va începe să îi bată pe servitori și pe servitoare și să mănânce și să bea și să se îmbete,
46 господар того раба прийде того дня, коли він не сподівається, і о тій годині, якої не знає. Він розітне його та призначить йому місце разом із невірними.
Domnul acelui rob va veni într-o zi în care nu este așteptat și într-o oră pe care robul nu o cunoaște și îl va tăia în două, și îi va da partea lui împreună cu necredincioșii.
47 Той раб, котрий знав волю господаря свого й не підготувався, ані не зробив того, чого господар бажав, буде сильно побитий.
Iar acel rob, care a știut voia domnului său și nu s-a pregătit, nici nu a făcut conform cu voia lui, va fi biciuit cu multe lovituri.
48 А той, хто, не знаючи, зробив щось достойне покарання, буде побитий менше. Від усякого, кому багато дано, багато вимагатимуть, і кому багато повірено, з того більше й спитають.
Dar cel ce nu a știut și a făcut lucruri demne de lovituri, va fi biciuit cu puține lovituri. Și oricăruia îi este dat mult, i se va cere mult; și cui i s-a încredințat mult, i se va cere mai mult.
49 Я прийшов кинути вогонь на землю, і як Я прагну, щоб він вже розгорівся!
Am venit să trimit foc pe pământ; și ce voiesc, dacă este aprins deja?
50 Я маю хреститися хрещенням, і як Мені важко, поки це не здійсниться.
Dar am un botez cu care să fiu botezat; și cât sunt de constrâns până să fie împlinit!
51 Ви вважаєте, що Я прийшов принести мир на землю? Ні, кажу вам, а розділення!
Presupuneți că am venit să dau pace pe pământ? Eu vă spun: Nu; ci mai degrabă dezbinare;
52 Бо віднині п’ятеро в одному домі розділяться: троє проти двох, і двоє проти трьох.
Fiindcă, de acum înainte vor fi cinci într-o casă dezbinată, trei împotriva a doi și doi împotriva a trei.
53 Будуть розділені: батько проти сина й син проти батька; мати проти доньки й донька проти матері; свекруха проти невістки й невістка проти свекрухи.
Tatăl va fi dezbinat împotriva fiului și fiul împotriva tatălui; mama împotriva fiicei și fiica împotriva mamei; soacra împotriva nurorii ei și nora împotriva soacrei ei.
54 Він промовив до народу: ―Коли ви бачите хмару, яка здіймається на заході, то відразу кажете: «Буде дощ», і так стається.
Și a mai spus oamenilor: Când vedeți un nor ridicându-se de la apus, imediat spuneți: Vine ploaia; și așa este.
55 А коли південний вітер віє, кажете: «Буде спека», і так стається.
Și când suflă vântul de la sud, spuneți: Va fi arșiță; și se întâmplă.
56 Лицеміри! Вигляд землі та неба вмієте розпізнавати, так чому ж цей час не розпізнаєте?
Fățarnicilor, puteți deosebi fața cerului și a pământului; dar cum de nu deosebiți acest timp?
57 Чому ви самі не розсудите, що є справедливе?
Și de ce nu judecați chiar de la voi înșivă ce este drept?
58 Коли ти йдеш зі своїм супротивником до правителя, то доклади зусиль для того, щоб ще в дорозі примиритися з ним, аби він не повів тебе до суду, а суддя не віддав тебе до рук стражника, і стражник не кинув тебе до в’язниці.
Dar când te duci cu potrivnicul tău la magistrat, pe drum, dă-ți silința să fii eliberat de el; ca nu cumva să te târască la judecător și judecătorul să te predea executorului și executorul să te arunce în închisoare.
59 Кажу тобі: не вийдеш звідти, поки не заплатиш усе до останньої лепти.
Îți spun că nu vei ieși nicidecum de acolo, până nu vei plăti până și ultimul bănuț.
