Від Івана 19
1 Тоді Пилат [наказав] узяти Ісуса й бичувати.
Atunci Pilat l-a luat așadar pe Isus și l-a biciuit.
2 Воїни сплели вінок із тернини та поклали Йому на голову й одягли Його в багряницю,
Și soldații, împletind o coroană de spini, au pus-o pe capul lui și l-au îmbrăcat cu o haină de purpură.
3 підходили до Нього й казали: «Вітаємо Тебе, Царю юдеїв!» І били Його по обличчю.
Și spuneau: Bucură-te, Împăratul Iudeilor. Și îl loveau cu palmele.
4 Пилат знову вийшов на двір і сказав юдеям: ―Ось я виводжу Його до вас на двір, щоб ви знали: я не знаходжу жодної підстави для Його звинувачення.
Pilat așadar a ieșit din nou afară și le-a spus: Iată, vi-l aduc afară, ca să știți că nu găsesc nicio vină în el.
5 Коли Ісус вийшов із терновим вінком та зодягнений у багряницю, [Пилат] сказав їм: ―Ось Чоловік!
Isus a ieșit atunci afară, purtând coroana de spini și haina purpurie. Și Pilat le-a spus: Iată, omul!
6 Як тільки первосвященники й слуги побачили Його, то закричали: ―Розіпни! Розіпни [Його]! Пилат сказав їм: ―Візьміть Його ви та розіпніть, бо я не знаходжу ніякої провини в Ньому.
Așa că preoții de seamă și ofițerii, când l-au văzut, au strigat, spunând: Crucifică-l! Crucifică-l! Pilat le-a spus: Luați-l voi și crucificați-l, fiindcă eu nu găsesc nicio vină în el.
7 Юдеї відповіли: ―У нас є Закон, і згідно з цим Законом Він повинен померти, бо Він видає Себе за Сина Божого.
Iudeii i-au răspuns: Noi avem o lege și după legea noastră el este dator să moară, pentru că s-a făcut pe sine însuși Fiul lui Dumnezeu.
8 Коли Пилат почув ці слова, то ще більше злякався.
De aceea când Pilat a auzit acest cuvânt, mai mult s-a temut;
9 Він знов зайшов до преторії і сказав Ісусові: ―Звідки Ти? Але Ісус нічого йому не відповідав.
Și a intrat din nou în sala de judecată și i-a spus lui Isus: De unde ești tu? Dar Isus nu i-a dat un răspuns.
10 Пилат сказав Йому: ―Не говориш зі мною? Ти не розумієш, що я маю владу звільнити Тебе й маю владу розіп’яти Тебе?
Atunci Pilat i-a spus: Nu îmi vorbești? Nu știi că am putere să te crucific și am putere să te eliberez?
11 Ісус відповів: ―Ти б не мав влади наді Мною, якби вона не була дана тобі згори. Тому той, хто передав Мене тобі, має більший гріх.
Isus a răspuns: Nu ai avea nicio putere asupra mea dacă nu ți-ar fi fost dată de sus; din această cauză cel care m-a predat ție are mai mare păcat.
12 Відтоді Пилат намагався звільнити Ісуса, але юдеї продовжували кричати: ―Якщо ти Його відпустиш, ти не друг Кесаря. Кожен, хто робить себе царем, виступає проти Кесаря.
Și de atunci Pilat căuta să îl elibereze; dar iudeii strigau, spunând: Dacă îl eliberezi pe acesta, nu ești prieten al Cezarului; oricine se face pe sine însuși împărat vorbește împotriva Cezarului!
13 Коли Пилат почув ці слова, він вивів Ісуса й сів на місце судді, що зветься Кам’яний поміст, а єврейською – Гаввата.
De aceea, când Pilat a auzit acest cuvânt, l-a dus pe Isus afară și s-a așezat pe scaunul de judecată în locul numit Paviment, iar în evreiește, Gabata.
14 Це був день Приготування Пасхи, було близько шостої години. [Пилат] сказав юдеям: ―Ось ваш Цар!
Și era pregătirea paștelui și cam pe la ora șase. Și le-a spus iudeilor: Iată, Împăratul vostru.
15 Вони закричали: ―Візьми, Візьми Його геть! Розіпни Його! Пилат запитав: ―Розіп’яти вашого Царя? Первосвященники відповіли: ―У нас немає царя, окрім Кесаря.
Dar ei au strigat: Ia-l, ia-l, crucifică-l! Pilat le-a spus: Să crucific pe Împăratul vostru? Preoții de seamă au răspuns: Nu avem împărat decât pe Cezar.
16 Тоді Пилат віддав Його їм на розп’яття. Тож вони взяли Ісуса й повели.
Așa că li l-a predat atunci ca să fie crucificat. Și l-au luat pe Isus și l-au dus de acolo.
17 Несучи Свій хрест, Він прийшов на місце, що називається «місце Черепа» (єврейською – Голгофа).
Și, purtându-și crucea, a ieșit la locul numit al Căpățânii, care în evreiește se numește Golgota,
18 Там Його розіп’яли, а з Ним і двох інших – по одному з обох боків; Ісус був посередині.
Unde l-au crucificat și cu el pe alți doi, de o parte și de alta, iar Isus la mijloc.
19 Пилат звелів зробити напис і прикріпити до хреста. На ньому було написано: ісус назарянин, цар юдеїв.
Iar Pilat a scris un titlu și l-a pus pe cruce. Și era scris: ISUS DIN NAZARET ÎMPĂRATUL IUDEILOR.
20 Багато юдеїв читали цей напис, бо місце, де був розіп’ятий Ісус, було поблизу міста, а напис був написаний єврейською, латинською та грецькою.
Atunci mulți dintre iudei au citit acest titlu, pentru că locul unde a fost crucificat Isus era aproape de cetate; și era scris în evreiește, în grecește și în latinește.
21 Юдейські первосвященники сказали Пилатові: ―Не пиши: «Цар юдеїв», але: «Він казав: „Я Цар юдеїв!“»
Atunci preoții de seamă ai iudeilor i-au spus lui Pilat: Nu scrie: Împăratul iudeilor, ci scrie că el a spus: Sunt Împărat al iudeilor.
22 Пилат відповів: ―Що написав, те й написав!
Pilat a răspuns: Ce am scris, am scris.
23 Коли солдати розіп’яли Ісуса, вони взяли Його одяг і поділили на чотири частини, по одній для кожного з них. Його сорочку вони також взяли, але сорочка була не зшита, а цільна, зіткана зверху донизу.
Atunci soldații, după ce l-au crucificat pe Isus, i-au luat hainele și le-au făcut patru părți, câte o parte pentru fiecare soldat, și cămașa; dar cămașa era fără cusătură, țesută în întregime de sus până jos.
24 Тоді вони сказали між собою: «Не будемо її розривати, а киньмо жереб на неї – кому вона дістанеться». Це сталося, щоб збулося сказане в Писанні: «Вони розділили між собою мої шати й за одяг мій кидають жереб». Тож воїни так і зробили.
De aceea au spus între ei: Să nu o sfâșiem, ci să aruncăm sorți pentru ea, a cui să fie: ca să se împlinească scriptura, care spune: Și-au împărțit hainele mele între ei și pe cămașa mea au aruncat sorți. Soldații așadar, au făcut acestea.
25 Біля хреста Ісуса стояли Його мати, сестра Його матері, Марія – дружина Клеопова та Марія Магдалина.
Iar lângă crucea lui Isus stătea în picioare mama lui și sora mamei lui, Maria, soția lui Cleopa, și Maria Magdalena.
26 Коли Ісус побачив там Свою матір та учня, якого Він любив і який стояв поруч із нею, промовив до Своєї матері: «Жінко, ось твій син!»
Atunci Isus, văzând pe mama lui și pe discipolul pe care îl iubea stând în picioare acolo, i-a spus mamei lui: Femeie, iată, fiul tău!
27 Потім сказав учневі: «Ось твоя мати!» Відтоді учень узяв її до себе.
Apoi i-a spus discipolului: Iată, mama ta! Și din momentul acela discipolul a luat-o la el [acasă].
28 Після цього, знаючи, що тепер усе звершилося, і щоб збулося Писання, Ісус сказав: «Я спраглий!»
După aceea Isus știind că toate lucrurile au fost deja făcute, ca să se împlinească scriptura, a spus: Mi-e sete.
29 Там була повна посудина з оцтом. Тож вони змочили губку в оцті, настромили її на стебло гісопу та піднесли до вуст Ісуса.
Și acolo s-a pus un vas plin cu oțet; și ei, umplând un burete cu oțet și punându-l într-un isop, i l-au dus la gură.
30 Спробувавши оцту, Ісус сказав: «Звершилося!» І, схиливши голову, віддав духа.
De aceea, după ce Isus a luat oțetul, a spus: S-a sfârșit; și, plecându-și capul, și-a dat duhul.
31 Тоді був день Приготування, і юдеї не хотіли, щоб тіла залишалися на хрестах у Суботу, тому що та Субота була великим днем. Тому вони просили Пилата перебити ноги розіп’ятим та зняти їх.
De aceea iudeii, ca nu cumva să rămână trupurile pe cruce în sabat, fiindcă era pregătirea (pentru că ziua aceea a sabatului era mare), l-au implorat pe Pilat să le zdrobească picioarele și să fie luați.
32 Воїни прийшли й перебили ноги першому, а потім і другому, розіп’ятому з Ним.
Atunci soldații au venit și au zdrobit picioarele primului și ale celuilalt, care fusese crucificat cu el.
33 Підійшовши до Ісуса, побачили, що Він уже мертвий, і не стали перебивати Йому ніг.
Dar venind la Isus, când au văzut că el murise deja, nu i-au zdrobit picioarele;
34 Але один із воїнів списом проколов Ісусові бік, і одразу з рани потекли кров і вода.
Ci unul dintre soldați i-a străpuns coasta cu o suliță și imediat a ieșit sânge și apă.
35 Той, хто бачив [це], свідчить, і його свідчення правдиве. Він знає, що говорить правду, щоб ви повірили.
Și cel ce a văzut a adus mărturie, și mărturia lui este adevărată; și el știe că vorbește adevărat, ca voi să credeți.
36 Це сталося, щоб збулося Писання: «Жодна Його кістка не буде зламана».
Pentru că acestea s-au făcut, ca să se împlinească scriptura: Niciun os al lui nu va fi zdrobit.
37 І, знову ж, в іншому місці Писання каже: «Вони будуть дивитися на Того, Кого прокололи».
Și din nou altă scriptură spune: Vor privi spre cel pe care l-au străpuns.
38 Після цього Йосиф з Ариматеї попросив Пилата віддати йому тіло Ісуса. Йосиф був учнем Ісуса, але таємним, через страх перед юдеями. З дозволу Пилата він прийшов і забрав тіло Ісуса.
Și după acestea Iosif din Arimateea, fiind discipol al lui Isus, dar pe ascuns, de teama iudeilor, l-a implorat pe Pilat să ia trupul lui Isus; și Pilat i-a dat voie. A venit de aceea și a luat trupul lui Isus.
39 Разом з Йосифом був і Никодим, який раніше приходив до Ісуса вночі. Никодим приніс суміш смирни й алое, приблизно сто літрів.
Și a venit și Nicodim, care venise la Isus mai întâi noaptea și a adus un amestec de smirnă și aloe de aproape o sută de litre.
40 Узявши тіло Ісуса, вони загорнули його у льняне полотно з пахощами згідно з юдейськими звичаями поховання.
Au luat atunci trupul lui Isus și l-au înfășurat în fâșii de pânză de in, cu miresmele, cum este obiceiul la iudei să înmormânteze.
41 На тому місці, де був розіп’ятий Ісус, був сад, а в саду була нова гробниця, у якій нікого ще не було поховано.
Și în locul unde a fost crucificat era o grădină și în grădină un mormânt nou, în care nimeni nu fusese pus vreodată.
42 Оскільки був день Приготування до юдейської Суботи й гробниця була поруч, вони поклали туди Ісуса.
Acolo așadar l-au pus pe Isus, din cauza pregătirii iudeilor, pentru că mormântul era aproape.
